Lina Mihaluţa. Descrierea bibliografică. Vedeta: nume autori persoane fizice şi colectivităţi

50 %
50 %
Information about Lina Mihaluţa. Descrierea bibliografică. Vedeta: nume autori persoane...
Education

Published on March 12, 2014

Author: libruniv

Source: slideshare.net

Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat “Alecu Russo” Descrierea bibliografică. Vedeta: nume autori persoane fizice şi colectivităţi 1 octombrie 2013 Lina MIHALUŢA, Director adjunct, BŞ a USB “Alecu Russo ”

CatalogareCatalogare  Prelucrarea documentelor este o activitate specific intelectuală ce constă din identificarea unică a unui document prin autori, titlu,ediţie, date de apariţie, colecţii şi în special în redarea succintă sub forma indicilor de clasificare/ indexare.  Descrierea fizică a documentelor este cunoscută sub denumirea de catalogare – care reprezintă procesul de descriere a documentelor cu toate elementele de identificare necesare, înregistrarea acestora într-un format bibliografic, crearea şi selectarea punctelor de acces.  Procesul de Catalogare este modulul de bază, care înregistrează informaţiile referitoare la conţinutul documentelor. De calitatea sau modul de introducere a informaţiei depinde eficienţa căutării şi regăsirii lor în OPAC/Web OPAC.

ISBD. Schema generală.ISBD. Schema generală. AACR2(Anglo-American Cataloguing Rules/ Regulile deAACR2(Anglo-American Cataloguing Rules/ Regulile de catalogare anglo-americane)catalogare anglo-americane)  Conceptul ISBD (International Standard Bibliographie Description) datează de peste 30 de ani şi reglementează cerinţele faţă de descrierea bibliografică standardizată pentru tipuri specifice de documente:cărţi, ediţii seriale, note, documente cartografice,mareriale audoi-vizuale, resurse electronice. AACR2(Anglo-American Cataloguing Rules/ Regulile de catalogare anglo-americane, este un cod care conţine un set de reguli, care reglementează alcătuirea descrierii bibliografice a diferitor tipuri de documente: cărţi, ediţii seriale, note, documente cartografice, mareriale audoi-vizuale, resurse electronice, manuscrise cât şi descrierea analitică.

Principalele scopuri ISBDPrincipalele scopuri ISBD  a face posibil schimbul de înregistrări care provine din diferite surse, în modul în care înregistrările făcute într-o ţară să fie uşor înserate în cataloagele bibliotecilor.  a susţine interpretarea înregistrărilor bibliografice dincolo de barierile lingvistice, în felul în care producţia înregistrărilor într-o limbă să fie uşor utilizate în alte limbi.  a face posibilă conversia înregistrărilor bibliografice în formă lizibilă pe calculator.

ISBD versus AACR2ISBD versus AACR2  AACR2 nu prevede reguli de descriere a ediţiilor în mai multe volume pe diferite niveluri;la fel nu sînt divergenţe în alcătuirea descrierilor la autorl colectiv(în prefaţa AACR2 se arată că aceste reguli sînt destinate pentru ţările vorbitoare de limba engleză.  Ultima revizuire conţine unele schimbări ce ţin de forma vedetei şi anume:  dacă documentul aparţine autorului individual(1,2,3 autori), descrierea se întocmeşte la numele primului autor, iar pentru coautori se alcătuiesc descrieri complementare (Regula celor trei).  Dacă documentul aparţine la 4-5 şi mai mulţi autori, descrierea principală se întocmeşte la titlul propriu.-zis şi la autorul individual sau colectiv se alcătuiesc descrieri complementare.

În ţara noastră documentele principale care reglementează Standardizarea descrierii bibliografice sînt standardele bazate pe principiile ISBD. Standardul interstatal GOST 7.1-03- Înregistrarea bibliografică. Descrierea bibliografică. Cerinţe generale şi reguli de alcătuire, cu aplicare în Republica Moldova de la 01.05.05 .

Definiţia vedeteiDefiniţia vedetei Conform Expunerii de Principii, care a fost elaborată în cadrul conferinţei internaţionale la Paris 1961 şi anume secţiunile 7-12, defineşte vedeta - ca un cuvînt, un grup de cuvinte, un simbol sau un grup de simboluri scoase în evidenţă de descrierea din catalog pentru a servi la orînduirea acestor descrieri după un sistem prestabilit.

Alegerea vedeteiAlegerea vedetei  Vedeta uniformă trebuie să fie în mod normal un nume sau titlul care figurează cel mai frecvent în ediţiile operelor catalogate sau în referinţele făcute la aceste opere de către autorităţi. Tipuri de vedete ale descrierilor catalografice. Vedetele descrierilor pot fi deosebite din două puncte de vedere: - din punct de vedere al caracteristicilor bibliografice ale documentelor care trebuie descrise putem distinge:  Vedeta de autor : - personă ficzică (nume de persoane fizice) - colectiv (denumiri de colectivităţi (instutuţii, organizaţii etc., persoane juridice)  Vedete de titlu - titlul documentului descris

- din punctul de vedere al tipului de descriere al cărei prim element îl constitue se desting:  vedete ale unei descrieri principale sau analitice - vedete principale  vedete ale unor descrireri complementare, trimitere, informative

 O importanţă deosebită pentru ordonarea documentelor în catalogul o are vedeta de autor. Vedeta de autor – cuvînt sau grup de cuvinte reprezentînd persoana fizică sau instituţia care a întocmit documentul. Vedeta de autor se include în descriere după anumite reguli, care pot să prevadă numele autorilior, alcătuitorilor, redactorilor, traducătorilor, pictorilor etc. Vedata de autor conţine numele şi prenumele autorului, iar dacă documentul aparţine la doi sau trei autori – numele şi prenumele primului autor. Numele se redă în vedetă la cazul nominativ şi se desparte de prenume prin virgulă (,).

Ex.:  În document Vedeta de autor Ion Creangă, Mihai Eminescu Creangă, Ion Raisa,Grigor,Ion Goian, Vasile Marin Grigor, Raisa În calitate de autori pot fi:  numele şi prenumele autorului  numele, prenumele, patronomicul autorului  pseudonimul  numele şi porecla

Dacă documentul aparţine autorilor care sînt uniţi printr-un nume, atunci vedeta se redă ca un singur autor(primul sau după alfabet): Ex: Fraţii Vainer Vainer, Arcadii Olga şi Alexandru Lavrov Lavrov, Olga Pseudonimele se redau după regulile numelui Dabija,Nicolae şi nu (Nicolae Ciobanu) Lari, Leonida şi nu (Luba Tuchilatu)

În vedeta de autor pot fi incluse şi date de identificare (tată, mamă, fiu, fică, grade militare, distincţii academice, care se prezintă în paranteze rotunde ( ).  Cimpoi, Mihail (academician)  Dumas, Alexandru (tatăl)  Dumas, Alexandru (fiul)  Ecaterina II (împărăteasă)  Ştefan cel Mare (domnitor al Moldovei)

 Formarea numelui autorului în limba originală se stabileşte în urma documentării catalogatorului asupra autorului: naţionalitatea sau cetăţenia, limba în care a scris. Odată aflate, aceste date trebuie identificate(într-o enciclopedie a ţării sale sau intr-un lexicon) pentru a afla forma originală a numelui său pentru vedeta uniformă.  Deci, un autor francez va fi căutat într-o enciclopedie franceză, un autor rus - enciclopedie rusă, un autor englez - enciclopedie engleză etc. şi nu altfel, pentru că formele specificate pot diferi unele de altele.  Ex.: dramaturgul spaniol Lope Felix de Vega Carpio (1562-1635), în enciclopediile româneşti/franceze şi italiene, este trecut ca LOPE DE VEGA, Felix Carpio, iar în enciclopediile spaniole este trecut VEGA CARPIO, Felix Lope.

 În acest caz, studiul uzanţelor onomastice caracteristice diferitelor limbi şi naţionalităţi, îl vor ajuta să găsescă forma exactă de nume pentru stabilirea vedetei uniforme şi aici trebue reţinute cîteva observaţii asupra numelor de autori pe grupe lingvistice şi naţionale.În acest sens se pot stabili cîteva categorii de nume ca: nume autori din ţările de limbi romanice nume autori anglo-saxoni nume autori din ţările de limbi germanice nume autori slavi, etc.

Autori din ţările de limbi romaniceAutori din ţările de limbi romanice Autori din ţările de limbi romanice: română, franceză, italiană, spaniolă (Spania şi America Latină), portugheză (Portugalia, America Latină). Dificultăţile care apar pentru alegerea vedetei uniforme la această categorie de nume apare în cazul autorilor cu: nume compuse nume cu prefixe nume cu prefixe stabilite sau atributive

Autori din ţările de limbi romaniceAutori din ţările de limbi romanice  Nume compuse romanice - îşi au originea în general de la îmbinarea numelui de familie patren cu cel matern: la spanioli – primul nume este al tatălui iar al doilea al mamei, portughezi – primul nume este al mamei, al doilea al tatălui.  Modalităţi de combunare : prin liniuţă, prepoziţii, conjuncţii, articole, părţi separate  Nume compuse romanice unite prin liniuţă: Exemple În document Vedeta uniformă Ion Păun-Pincio (român) PĂUN-PINCIO, Ion Argentina Cupcea-Josu (român) CUPCEA-JOSU, Argentina Luigi Alpago-Novelio (italian) ALPAGO-NOVELLO, Luigi

Autori din ţările de limbi romaniceAutori din ţările de limbi romanice Unii autori francezi îşi trec prenumele legat prin linioară de numele de familie.În vededă se va trece mai întîi numele, apoi prenumele, deci nu se va ţine cont de linioară. Exemple  În document Vedeta uniformă Roger-Ferdinand FERDINAND, Roger Raoul-Rochette ROCHETTE, Raoul

Nume compuse romanice unite prin părţi separateNume compuse romanice unite prin părţi separate sau nume dublesau nume duble NOTĂ: pentru autorii români, francezi, italieni şi de limbă spaniolă aceste părţi speciale sînt scoase în vedetă începînd cu prima parte. Exemple În document Vedeta uniformă  Ion Budai Deleanu BUDAI DELEANU, Ion  Vicente Blasco Ibanez BLASCO IBANEZ, Vicenze  Umberto Zanotti Bianco ZANOTTI BIANCO, Umberto

Nume compuse romanice unite prin părţi separateNume compuse romanice unite prin părţi separate sau nume dublesau nume duble NOTĂ: pentru autori de limba portugheză – aceste părţi sînt scoase în vedetă începînd cu ultima parte. Exemple  În document Vedeta uniformă Pedro Alvarez Cabral CABRAL, Pedro Alvarez (portughez) Luis Aranha Pereira PEREIRA, Luis Aranha (brazilian)

Nume romanice cu prefixeNume romanice cu prefixe  Prefixele constau din prepoziţii şi articole, care se notează în vedetă conform uzanţei naţionale din ţara al cărei cetăţean este autorul.  NOTĂ: Pentru numele româneşti – orice prefix face parte din nume Exemple În document Vedeta uniformă  Vasile a Mariei A MARIEI, Vasile

NNume francezeume franceze  NOTĂ: Pentru nume franceze – fac parte din nume articolele simple şi prepoziţiile articulate indivizibile, scrise cu majuscule: L’, La Le, Les, Des, Du  Exemple În document Vedeta uniformă  Gustave Le Bon LE BON, Gustave  Jean de La Fontaine LA FONTAINE, Jean de  Jean Du Moulin DU MOULIN, Jean  Marcel L’ Herbier L’HERBIER, Marcel

NNume italieneume italiene  NOTĂ: Pentru numele italiene în general, fac parte din nume articolele şi prepoziţiile simple scrise cu majuscule La, Lo,Li în toate cazurile, iar Da, Dal, De, Degli, Dei, Della (pentru numele începînd cu sec. al XIX-lea). Exemple În document Vedeta uniformă  Giovanni La Cecilia LA CECILIA, Giovanni  Niccolo Lo Savio LA SAVIO, Niccolo  Lorenzo Da Ponte DA PONTE, Lorenzo  Angela Di Constanzo DI CONSTANZO, Angela

NNumel spanioleumel spaniole  NOTĂ: Pentru numele spaniole se ţine cont numai de articolul simplu : La, Las. Exemple În document Vedeta uniformă Manuel Antonio Las Heras LAS HERAS, Manuel Antonio  În general, în numele spaniole şi portugheze, sînt reţinute numai particulele legate de nume. Exemple În document Vedeta uniformă  Enrique Demaria DEMARIA, Enrique  Roberto Lafuente LAFUENTE, Roberto

ExcepExcepţiiţii NOTĂ: Nu fac parte din nume:  nume române – de În document Vedeta uniformă Emil de Puşcariu PUŞCARIU, Emil de  nume franceze – de, d’ Alfred de Musset MUSSET, Alfred de  nume portugheze : da, das,de, do,dos,as, os (excepţie nume de origine portugheză purtate de autori nord-americani, particulele de mai sus fac parte din nume) Joao Adolpho das Santus SANTUS, Joao Adolpho  nume braziliene, particula di face parte din nume Alberti Cardinal Di Yorio DI YORIO, Alberti Cardinal

Nume romanice cu prefixe stabilite sau atributiveNume romanice cu prefixe stabilite sau atributive Prefixele sau calificativele S, St.,Ste.,Sta., Sân., Sant, Santo, Saint, Sainte, fac parte integrală din nume şi se trec în vedetă. Exemple În document Vedeta uniformă  Robert de Saint-Jean SAINT-JEAN, Robert de  Luigi Santa Maria SANTA MARIA, Luigi  Paul Sân-Petru SÂN-PETRU, Paul

Nume de autori anglo-saxoniNume de autori anglo-saxoni  În cadrul grupei de nume anglo-saxone (engleze, scoţiene, irlandeze, nord-americane) sînt caracteristice următoarele categorii:  2.1 Nume cu prefixe. Prefixele A’Ab,Ap ( cu sensul de „fiu”), M’, Mc, Mac( scoţiene), O’ (irlandez – nepot, descendent), Fitz (normandă – „fiu”), Saint (frecvent St), fac parte integrată de nume şi constituie cuvînt de ordine. Exemple În document Vedeta uniformă Gilbert Abbot A’Beckett A’BECKETT, Gilbert Abbot William Mac Donald MAC DONALD, William Eugene O’Neil O’NEIL Eugene Sir Thomas de St Sterfe ST SERFE, Sir Thomas de

Nume de autori anglo-saxoniNume de autori anglo-saxoni  Prefixele formate din particule, prepoziţii, articole de origine străină: de,d’, de la, des, du, le, la, l’van, van, de von fac parte integrantă din numele anglo-americane chiar dacă în limba de origine unele din ele nu sînt luate în consideraţie în vedetă. Exemple În document Vedeta uniformă  Augustus de Morgan DE MORGAN, Augustus  Walter de la Mare DE LA MARE, Walter  Carl Van Doren VAN DOREN, Carl  Particula of nu face parte din nume: Exemple În document Vedeta uniformă  John of Heveden HEVEDEN, John of

Nume de autori anglo-saxoniNume de autori anglo-saxoni Nume compuse – legate prin trăsătura de unire se trec în vedetă începînd cu prima parte a numelui. Exemple În document Vedeta uniformă  Cecil Day-Lewis DAY LEWIS, Cecil Numele alcătuite din două sau mai multe părţi se trec în vedetă începînd cu ultima parte a numelui. Exemple În document Vedeta uniformă  John Stuart Mill MILL, John Stuart  Ford Madox Ford FORD, Madox Ford

Nume de autori anglo-saxoniNume de autori anglo-saxoni Excepţie: Se trece în vedetă prima parte a numelui dacă autorul este mai cunoscut astfel, sau însuşi el preferă această formă. Exemple În document Vedeta uniformă David Earl Lloyd George LLOYD GEORGE, David Earl

Nume de autori din ţările de limbiNume de autori din ţările de limbi germanicegermanice Numele de origine germană şi flamandă, în a căror componenţă intră prefixe(prepoziţii sau articole simple sau contractate): von,von der,van’s, van’t,von,und,yu,yum,yur,af,av, am, auf’m, aus’m, im, van,van der, vander, ten, ter, ther, de, op, voor, nu se ţine seama de prefix, în vedetă se scoate a cea parte a numelui care urmează după prefix. Exemple În document Vedeta uniformă  Leo op de Beeck BEECK, Leo op de  Carl de Geer GEER, Carl de  Jan ten Brink BRINK, Jan ten

Nume de autori din ţările de limbi germaniceNume de autori din ţările de limbi germanice Nume de auroi belgieni de origine flamandă sau germanică se ţine cont de prefixe. Exemple În document Vedeta uniformă Karel Van De Woestijne VAN DE WOESTIJNE, Karl Charles De Coster DE COSTER, Charles Nume olandeze în a căror componenţă intră prefixe se scot în vedetă, ţinănd seama de acea parte a numelui care urmează după prefix. Exemple În document Vedeta uniformă Vincent van Gogh GOGH, Vincent van Jacob Beart de la Faille FAILLE, Jacob Beart de la

Nume de autori slaviNume de autori slavi Numele autorilor slavi (ruşi, ucrainieni, bieloruşi, bulgari, sîrbi, poloni, cehi, slovaci,croaţi,sloveni) prezintă dificultate în lucrările originale ale unora (ruşi, ucrainieni bieloruşi, bulgari, sîrbi) sînt redate cu scriere chirilică şi în diverse traduceri, numele lor este ortografiat diferit, după limba în care au fost traduşi. Exemplu:  A. C. ( în lb. rusă)Пушкин  PUŞKIN, A. A.( rom)  PUSCHKIN, Alexander S.(germ.)  POUCHKINE, Alexandre S.(fr)  PUSHKIN, A.(engl.)  PUSKIN, Alekszender (maghiară)

Nume de autori slaviNume de autori slavi  Pentru vedeta uniformă, se ia forma originală a numelui, dar se transliterează din scrierea chirilică în cea latină conform Standardului de transliterare. Astfel vedeta uniformă pentru acest exemplu va fi PUŠKIN, Aleksandr Sergheevici. Pentru autorii ruşi se cere ca în vedetă să fie completat nu numai numele, prenumele ci şi patronimicul pentru diferenţa cazurilor frecvente de omonimi.  Pentru alte categorii de autori a se vedea Ghidul de catalogare şi clasificare a colecţiilor bibliotecilor universitare din România. Bucureşti,1976,P.40-126

DECLARAŢIE DE PRINCIPIIDECLARAŢIE DE PRINCIPII   adoptată la Conferinţa Internaţională asupra Principiilor de Catalogareadoptată la Conferinţa Internaţională asupra Principiilor de Catalogare  Paris, octombrie 1961 Paris, octombrie 1961 Intrări la nume de colectivitate 9.1.Intrarea principală pentru o lucrare ar trebui făcută la numele unei colectivităţi (i.e. orice instituţie, organizaţie sau grupare de persoane cunoscută sub un nume instituţional sau colectiv) în cazul în care:  9.11. lucrarea este, prin însăşi natura sa, în mod necesar expresia gândirii sau activităţii colective a colectivităţii, chiar dacă e semnată de o persoană, în calitatea sa de oficial sau de angajat al colectivităţii sau  9.12. formularea titlului sau a paginii de titlu, coroborată cu natura lucrării, implică limpede că acea colectivitate este responsabilă colectiv pentru conţinutul lucrării.

 9.2. În alte cazuri, dacă o colectivitate a exercitat o funcţie subsidiară celei de autor (precum cea de îngrijitor de ediţie), ar trebui elaborată o complementară la numele colectivităţii.     9.3. În caz de dubiu, intrarea principală poate fi făcută fie la numele colectivităţii, fie la titlu sau la numele autorului-persoană, împreună cu o complementară la alternativa neselectată pentru intrarea principală.     9.4. Vedeta uniformă pentru lucrările înregistrate la numele unei colectivităţi ar trebui să fie numele sub care colectivitatea este cel mai adesea identificată în publicaţiile sale, exceptând cazurile:  9.41. dacă în publicaţii apar frecvent diverse variante de nume, vedeta uniformă ar trebui să fie forma oficială a numelui;  9.42. dacă există nume oficiale în mai multe limbi, vedeta uniformă ar trebui să fie numele în acea limbă care e cea mai adecvată nevoilor utilizatorilor catalogului;  9.43. dacă colectivitatea este în general cunoscută sub un nume convenţional, acest nume convenţional (într-una din limbile utilizate — în mod normal — în catalog) ar trebui să fie vedeta uniformă;

 9.44. pentru state şi alte autorităţi teritoriale, vedeta uniformă ar trebui să fie forma curentă a numelui teritoriului respectiv, în limba cea mai adecvată nevoilor utilizatorilor catalogului;  9.45. dacă colectivitatea a folosit în decursul timpului nume diferite ce nu pot fi considerate variaţiuni minore ale aceluiaşi nume, vedeta pentru fiecare lucrare ar trebui să fie numele din epoca în care aceasta a fost publicată; diferitele nume ar trebui asociate prin trimiteri;  9.46. o caracteristică de identificare suplimentară ar trebui adăugată, în caz de nevoie, pentru a distinge colectivitatea de alte colectivităţi cu acelaşi nume.

ConformConform AACR2AACR2  Conform AACR2, autorii colectivi (corporate body), sunt acele organizaţii sau grupuri de persoane identificate printr-un nume particular şi care acţionează ca o entitate, aici fiind incluse şi grupurile ocazionale cu nume specific, dar şi diverse evenimente precum: conferinţe, congrese, expediţii, expoziţii, festivaluri, întruniri, târguri.

 Autorii colectivi au constituit întotdeauna o problemă prin structură şi formă. De cele mai multe ori un autor colectiv este prezent în mai multe forme. Autorii colectivi pot fi: - simpli sau având o componentă subordonată; - în variantă prescurtată sau extinsă; - cu sau fară termeni geografici; - cu sau fară termeni numerici; - într-o anumită formă de scriere (ex. caractere latine, caractere chirilice); - cu sau fără forme succesive

Înregistrările de autoritate pentru nume de colectivitate sunt folosite pentru: - descrierea unei colectivităţi cu caracter permenent sau temporar; - unificarea descrierilor bibliografice sub vedeta autorizată ; - controlul iniţierii şi utilizării punctelor de acces; - stabilirea relaţiilor între înregistrările de autoritate pentru diverse colectivităţi, între aceste vedete autorizate şi înregistrările bibliografice ale manifestărilor colectivităţilor, precum şi legătura cu alte resurse despre ele.

Exemple de înregistrări de autoritate pentru nume deExemple de înregistrări de autoritate pentru nume de colectivitate vizualizate în Catalogul on-linecolectivitate vizualizate în Catalogul on-line BCU IaBCU Iaşişi

ConcluziiConcluzii  Regăsirea documentului într - un sistem de cataloage porneşte de la precizia stabilirii de către catalogator a elementelor componente ce alcătuiesc notiţa bibliografică: autor, coautor, titlu, editura, an de aparitie, etc.

BibliografieBibliografie 1. Consultaţii de biblioteconomie : Completarea şi organizarea colecţiilor de publicaţii. Bucureşti : I.S.I.A.P. 1969 2. Ghidul de catalogare şi clasificare a colecţiilor bibliotecilor universitare din România. Bucureşti,1976 3. Horvat, Saluc. Introducere in biblioteconomie, - Bucuresti: Editura Grafoart,1996 4. Regneală, Mircea. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării : În 2 vol. Ed. a 2-a rev. şi adăugită.Bucureşti, 2001. Vol.1-2 5. Richter, Brigitte. Ghid de biblioteconomie/traducere de Gheorghe Buluta si Silvia Nestorescu. Bucuresti, Editura Grafoart, 1995

Add a comment

Related presentations

Related pages

Lina Mihaluţa by Biblioteca Stiintifica USARB - issuu

Descrierea bibliografică. Vedeta: nume autori persoane fizice şi colectivităţi | Issuu is a digital publishing platform that makes it simple to publish ...
Read more

Lina Mihaluţa by Biblioteca Stiintifica USARB (page 34 ...

Descrierea bibliografică. Vedeta: nume autori persoane fizice şi colectivităţi | Issuu is a digital publishing platform that makes it simple to publish ...
Read more

Elena Harconita. Repozitoriul instituţional Open Research ...

... colectivităţi, ... Lina Mihaluţa. Descrierea bibliografică. Vedeta: nume autori persoane fizice şi colectivităţi.
Read more

Ministerul Educaţiei şi Tineretului din ... - scribd.com

... reprezintă descrierea bibliografică. ³ colectarea ... şi documentare Lina Mihaluţa Ludmila ... pe nume de autori şi ...
Read more