Cultura piersicului

50 %
50 %
Information about Cultura piersicului
Books

Published on February 28, 2014

Author: kkoss89

Source: slideshare.net

Description

Calitate foarte buna.

CUPRINS I. GENERALITĂŢI………………………………………………………….… 2 1. Cerinţele pomilor faţă de condiţiile de mediu…………………………...2 1.1. Cerinţele faţă de lumină………………………………………………….… 2 1.2. Cerinţele faţă de căldură………………………………………………….…..2 1.3. Cerinţele faţă de apă……………………………………………………..… 3 1.4. Cerinţele faţă de aer………………………………………………………..…4 1.5. Cerinţele faţă de sol……………………………………………………….…..4 2. Organele pomilor şi funcţiile acestora………………………………….….6 2.1 Rădăcina…………………………………………………………………….….6 2.2. Tulpina……………………………………………………………………….…7 2.3. Frunza……………………………………………………………………….…9 2.4. Muguri – Floarea – Fructul ………………………………………………...9 II. ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR……………………………………………10 1. Alegerea şi pregătirea terenului…………………………………………..10 1.1. Alegerea terenului………………………………………………………………10 1.2. Zonarea speciilor pomicole……………………………………………………11 1.3. Pregătirea terenului……………………………………………………………..12 1.4. Parcelarea terenului…………………………………………………………….13 2. Plantarea pomilor………………………………………………………….19 2.1. Epoca de plantare………………………………………………………………19 2.2. Executarea gropilor …………………………………………………………....20 2.3. Pregătirea materialului săditor………………………………………………...20 2.4 Tehnica de plantare……………………………………………………………. 20 III. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A POMILOR ŞI ARBUŞTILOR FRUCTIFERI……………………………………………………………….23 1. Lucrări de întreţinere…………………………………………………………23 1.1 Lucrări de întreţinere a solului în livezi………………………………………..23 1.2. Combaterea brumelor şi îngheţurilor târzii…………………………………..24 1.3. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor……………………………..25 2. Lucrări de întreţinere a pomilor şi arbuştilor fructiferi…………………26 2.1. Combaterea bolilor şi dăunătorilor…………………………………………...26 2.2. Complexe de tratamente fitosanitare la pomi şi arbuşti fructiferi…………27 2.3. Calculul volumului de soluţie pentru tratamente fitosanitare………………45 3. Fertilizarea plantaţiilor pomicole…………………………………………...46 3.1. Îngrăşămintele organice……………………………………………………… 46 3.2. Îngrăşăminte chimice…………………………………………………………. 47 3.3. Reguli generale ……………………………………………………………….. 49 3.4. Epoca de aplicare a îngrăşămintelor……………………………………….. 49 3.5. Metode şi locul de aplicare al îngrăşămintelor…………………………….. 49 4. Irigarea livezilor……………………………………………………………….50 5. Tăierea pomilor………………………………………………………………. 52

5.1. Epocile de aplicare a tăierilor la pomi………………………………………52 5.2. Operaţii tehnice folosite la conducerea creşterii şi fructificării pomilor… 52 5.3. Sisteme de coroană pentru livezi intensive…………………………………54 5.4. Sisteme de coroană pentru livezi superintensive…………………………..55 5.5 Schiţe pentru tăieri de formare, întreţinere, fructificare la pomi şi arbuşti fructiferi............................................................................................................... 57 6. Soiuri propuse ………………………………………………………………...70 6.1. Soiuri propuse pentru cultura măr……………………………………….…… 70 6.2. Soiuri propuse pentru cultura păr……………………...…………………… 70 6.3. Soiuri propuse pentru cultura prun………………………………..………… 70 6.4. Soiuri propuse pentru cultura nuc……………………………………..……. 71 6.5. Soiuri propuse pentru cultura cais……………………………………..……. 71 6.6. Soiuri propuse pentru cultura cireş……………………………………….…. 71 6.7.Soiuri propuse pentru cultura gutui……………………………………….… ….72 6.8.Soiuri propuse pentru cultura piersic…………………………………… ……...73 6.9. Soiuri propuse pentru cultura vişin………………………………………….. . .74 6.10. Soiuri propuse pentru cultura cătină…………………………………….……75 6.11. Soiuri propuse pentru cultura alun…………………………………….…… 76 6.11 Soiuri propuse pentru cultura arbuştilor fructiferi……………………..…… 76 6.12. Soiuri propuse pentru cultura zmeur……………………………………...… 77 6.13. Soiuri propuse pentru cultura mur……………………………………….…. 78 7.Staţiuni pomicole........................................................................................79 IV. RECOLTAREA, CONDIŢIONAREA ŞI PĂSTRAREA FRUCTELOR ......81 1. Recoltarea fructelor………………………………………………………… 81 1.1. Evaluarea producţiei de fructe………………………………………………..81 1.2.Stabilirea momentului optim de recoltare…………………………………….81 1. 3. Perioada de recoltare a fructelor…………………………………………….82 1.4. Metode de recoltare...................................................................................83 2.Condiţionarea şi păstrarea fructelor……………………………………….84 2.1. Sortarea fructelor……………………………………………………………....84 2.2. Păstrarea fructelor……………………………………………………………..85 V. CALCULE ECONOMICE PENTRU ÎNFIINTAREA UNUI HA DE POMI ŞI ARBUŞTI FRUCTIFERI…………………………………………………………...….90 1. Antemăsurătoare şi deviz pentru pregătirea terenului în vederea înfiinţării unei plantatii…………………………………………………………………............91 1.1.Antemăsurătoare – Deviz nr. 1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de măr pe o suprafaţă de 1 ha…………………………………… 91 1.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de păr de tip intensiv…………………………………….. 93 1.3. Antemăsurătoare – Deviz nr. 1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de prun………………………………………………………95 1.4. ANTEMĂSURĂTOARE –DEVIZ NR.1. Pentru executarea lucrărilor de pregătirea terenurilor şi înfiinţarea

unei plantaţii de nuc cu desimea de 208 pomi la hectar ………………………….97 1.5.Antemăsurătoare – Deviz nr.1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de gutui de tip intensiv…………………………………. 100 1.6.Antemăsurătoare-Deviz nr.1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de cais………………………………………………………102 1.7.Antemăsurătoare-Deviz nr.1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de piersic……………………………………………….… 104 1.8. Antemăsurătoare – Deviz nr. 1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de visin ………………………………………………….…106 1.9. Antemăsurătoare-Deviz nr.1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de cires…………………………………………………......108 1.10. Antemăsurătoare – Deviz nr.1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru înfiinţarea unei plantaţii de alun cu desimea de 580 plante/ha…………110 1.11. Antemăsurătoare – Deviz nr.1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru înfiinţarea unei plantaţii de cătină albă cu desimea de 3333 plante/ha………..112 1.12. Antemăsurătoare – Deviz nr.1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru înfiinţarea unei plantaţii de arbuşti cu desimea de 4000 tufe/ha……………… 114 1.13.Antemăsurătoare – Deviz nr. 1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de zmeur ………………………………………………… 116 1.14. Antemăsurătoare – Deviz nr.1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru înfiinţarea unei plantaţii de mur cu desimea de 2667 plante/ha……………… 118 2. Antemasuratoare si deviz pentru executarea lucrarilor de infiintare a unei plantatii………………………………………………………….120 2.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii intensive de măr având următoarele caracteristici :………………………………………. 120 2.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de păr cu următoarele caracteristici:…………………………………… 122 2.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de prun cu distanţa de plantare de 5 x 4 m şi desimea de 500 pomi la hectar…………..................................................................................................125 2.4.Antemăsurătoare – Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de

gutui cu următoarele caracteristici:…………………………………….....127 2.5.Antemăsurătoare-Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de cais cu desimea de 334 pomi/ha.................................................................130 2.6. Antemăsurătoare-Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de piersic cu desimea de 635 pomi/ha...........................................................132 2.7.Antemăsurătoare – Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de visin cu distanţa de plantare de 4,5 m şi desimea de 560 pomi la hectar……………..135 2.8.Antemăsurătoare-Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de cires cu desimea de 430 pomi/ha...............................................................................137 2.9.Antemăsurătoare – Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de alun cu 580 plante/ha, desime care se va asigura folosind la plantare distanţa de 5,00 m între rânduri şi 3,50 m pe rând şi lucrările de întreţinere în anul…………………………………………………………………139 2.10.Antemăsurătoare – Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de cătină albă cu 3333 tufe/ha, desime care se va asigura folosind la plantare distanţa de 3 m între rânduri şi 1,50 m pe rând şi lucrările de întreţinere în anul I…………………………………………………….142 2.11.Antemăsurătoare – Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de arbuşti cu 4000 tufe/ha, desime care se va asigura folosind la plantare distanţa de 2,50 m între rânduri şi 1,00 m pe rând şi lucrările de întreţinere în anul I………………144 2.12.Antemăsurătoare – Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de zmeur cu 8000 drajoni/ ha desime (care se va asigura folosind la plantare distanţa de 2,50 m între rânduri şi 0,50 m pe rând )şi lucrările de întreţinere în anul I……………………………………………………………….147 2.13.Antemăsurătoare – Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii de mur cu 2667 plante/ha, desime care se va asigura folosind la plantare distanţa de 2,50 m între rânduri şi 1,50 m pe rând şi lucrările de întreţinere în anul I………………149 3. Antemăsurătoare şi deviz pentru executarea lucrărilor de întreţinere…………………………………………………………………......151 3.1.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a plantaţiei de măr cu desimea de 1250 pomi la hectar………………………………………151 3.1.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de măr cu desimea de 1250 pomi la hectar………………………………………153 3.1.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5

Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de măr cu desimea de 1250 pomi la hectar………………………………………156 3.2.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţii de păr cu desimea de 834 pomi /ha……………………………………………..158 3.2.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de păr cu desimea de 834 pomi /ha……………………………………..160 3.2.3.Antemăsurătoare – Deviz nr. 5 pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de păr cu desimea de 834 pomi /ha……………………………………………....162 3.2.4.Antemăsurătoare – Deviz nr. 6 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţii de par cu desimea de 834 pomi /ha……………………………………………….164 3.3.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a plantaţiei de prun cu desimea de 500 pomi la hectar……………….167 3.3.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de prun cu desimea de 500 pomi la hectar……………………………………….169 3.3.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de prun cu desimea de 500 pomi la hectar…………………..…171 3.3.4.Antemăsurătoare – Deviz nr.6 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţii de prun cu desimea de 500 pomi la hectar……………………………………….173 3.3.5.Antemăsurătoare – Deviz nr.7 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii de prun cu desimea de 500 pomi la hectar……………………………………....175 3.4.1.Antemăsurătoare –Deviz nr.2 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţii de nuc cu desimea de 208 pomi/ha……………………………………………….177 3.4.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de nuc cu desimea de 208 pomi/ha……………………………………………….179 3.4.3.Antemăsurătoare - Deviz nr. 4 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………181 3.4.4.Antemăsurătoare - Deviz nr. 5 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV aunei plantaţii de nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………183 3.4.5.Antemăsurătoare - Deviz nr. 6 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VI a unei plantaţii de nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………185 3.4.6.Antemăsurătoare - Deviz nr. 7 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VI a unei plantaţii

de nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………187 3.4.7.Antemăsurătoare - Deviz nr. 8 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VII a unei plantaţii de nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………189 3.4.8.Antemăsurătoare - Deviz nr. 9 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VIII a unei plantaţii de nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………191 3.4.9.Antemăsurătoare - Deviz nr. 10 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IX a unei plantaţii de nuc cu desimea de 208 pomi/ha ………………………………………………193 3.5.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţii de gutui cu desimea de 800 pomi /ha……………………………………………..195 3.5.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de gutui cu desimea de 800 pomi /ha………………………………………..……197 3.5.3.Antemăsurătoare – Deviz nr. 5 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de gutui cu desimea de 800 /ha………………………………………………..…199 3.5.4.Antemăsurătoare – Deviz nr. 6 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţii de gutui cu desimea de 800 pomi /ha……………………………………………..201 3.6.1.Antemăsurătoare-Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţii de cais cu desimea de 334 pomi/ha..................................................................204 3.6.2.Antemăsurătoare-Deviz nr.4 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de cais cu desimea de 334 pomi/ha..................................................................206 3.6.3.Antemăsurătoare –Deviz nr.5 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de cais cu desimea de 334 pomi/ha……………………………………………….208 3.6.4.Antemăsurătoare-Deviz nr.6 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţii de cais cu desimea de 334 pomi/ha……………………………………………….210 3.6.5.Antemăsurătoare-Deviz nr.7 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii de cais cu desimea de 334 pomi/ha………………………………………………212 3.7.1.Antemăsurătoare-Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţii de piersic cu desimea de 635 pomi/ha..........................................................214 3.7.2.Antemăsurătoare-Deviz nr.4 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de piersic cu desimea de 635 pomi/ha..............................................................216 3.7.3.Antemăsurătoare –Deviz nr.5 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de piersic cu desimea de 635 pomi/ha…………………………………………..219

3.8.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a plantaţiei de vişin cu desimea de 560 pomi la hectar………………………………………221 3.8.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de vişin cu desimea de 560 pomi la hectar……………………………………….223 3.8.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de vişin cu desimea de 560 pomi la hectar………………………………………225 3.8.4.Antemăsurătoare – Deviz nr.6 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţii de vişin cu desimea de 560 pomi la hectar……………………………………….227 3.9.1.Antemăsurătoare-Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţii de cireş cu desimea de 430 pomi/ha.................................................................229 3.9.2.Antemăsurătoare-Deviz nr.4 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de cireş cu desimea de 430 pomi/ha................................................................231 3.9.3.Antemăsurătoare –Deviz nr.5 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de cireş cu desimea de 430 pomi/ha…………………………..………………….234 3.9.4.Antemăsurătoare-Deviz nr.6 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţii de cireş cu desimea de 430 pomi/ha…………………………..………………….236 3.9.5.Antemăsurătoare-Deviz nr.7 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii de cireş cu desimea de 430 pomi/ha……………………………………………..238 3.10.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de alun cu desimea de 580 plante/ha……………………………………………..241 3.10.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de alun cu desimea de 580 plante/ha………………………………………….....243 3.10.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV a unei plantaţii de alun cu desimea de 580 plante/ha………………………………………….….244 3.10.4.Antemăsurătoare – Deviz nr.6 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii de alun cu desimea de 580 plante/ha…………………………………………...…246 3.10.5.Antemăsurătoare – Deviz nr.7 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VI a unei plantaţii de alun cu desimea de 580 plante/ha………………………………………...……248 3.10.6.Antemăsurătoare – Deviz nr.8 Pentru executarea lucrărilor de exploatare a unei plantaţii de alun……….……250 3.11.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii

de cătină albă cu desimea de 3333 tufe/ha……………………………................252 3.11.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4. Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinere cu bulumaci din lemn CR esenţă tare la o plantaţie de cătină………………..…255 3.11.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5 Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinere cu spalieri la o plantaţie de cătină albă……………………………………….…..257 3.12.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de arbuşti fructiferi cu desimea de 4000 tufe/ha……………………..…………..259 3.12.2.Antemăsurătoare – Deviz nr.4 Pentru executarea lucrărilor de exploatare a unei plantaţii de arbuşti fructiferi……………………………………………………………….………261 3.13.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţiei de zmeur…………………………………………………………...………263 Varianta I 3.13.2/a.Antemăsurătoare – Deviz nr.4/a Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinere cu bulumaci din lemn la o plantaţie de zmeur…………………………………….265 Varianta II 3.13.2/b.Antemăsurătoare – Deviz nr.2/b Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinere cu spalieri de beton armat la o plantaţie de zmeur……………………………….267 3.13.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5 Pentru executarea lucrărilor de exploatare a unei plantaţii de zmeur…………269 3.14.1.Antemăsurătoare – Deviz nr.3 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de mur cu desimea de 2667 plante/ha…………………………………………….271 Varianta I 3.14.2/a Antemăsurătoare – Deviz nr.4.a Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinere cu bulumaci din lemn CR esenţă tare la o plantaţie de mur fără spini………..273 Varianta II 3.14.2/b. Antemăsurătoare – Deviz nr.4/b Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a sistemului de susţinere cu spalieri beton armat la o plantaţie de mur fără spini…………………….........275 3.14.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.5 Pentru executarea lucrărilor de exploatare a unei plantaţii de mur fără spini…………………………………………………………………..….278 4. CENTRALIZATORUL MATERIALELOR PRINCIPALELOR PENTRU REALIZAREA UNEI PLANTATII………………………………..…..…280 4.1.Centralizatorul materialelor principale şi al costurilor la măr…………........280 4.2. Centralizatorul materialelor principale la păr…………................................281 4.3. Centralizatorul materialelor principale la prun……….................................282

4.4.Centralizatorul materialelor principale la nuc……….................................283 4.5.Centralizatorul materialelor principale la gutui…….….................................285 4.6. Centralizatorul materialelor principale la cais…………...............................286 4.7. Centralizatorul materialelor principale la piersic….….................................287 4.8. Centralizatorul materialelor principale la vişin………..................................288 4.9. Centralizatorul materialelor principale la cireş……….................................289 4.10. Centralizatorul materialelor principale la alun………................................291 4.11. Centralizatorul materialelor principale la cătină……................................292 4.12. Centralizatorul materialelor principale la arbusti fructiferi…………..........293 4.13. Centralizatorul materialelor principale şi costurile lor pentru o exploataţie de zmeur cu suprafaţa de 1 ha…......................................................................294 4.14.Centralizatorul materialelor principale la mur……………………………....295 5.CENTRALIZATORUL COSTURILOR DIRECTE DE INVESTITII PENTRU UN HA DE PLANTATIE……………...……………………..…………..297 5.1. Centralizatorul costurilor directe de investiţii la măr………………………..297 5.2.C entralizatorul costurilor directe de investiţii la păr………………….........298 5.3. Centralizatorul costurilor directe de investiţii la prun………………..........299 5.4.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la nuc………………………...300 5.5.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la gutui……………………......301 5.6.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la cais………………..............302 5.7.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la piersic……………….........303 5.8.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la alun…………......................304 5.9.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la cătină……………………....305 5.10.Centralizatorul volumelor de lucrări şi a costurilor directe de investiţii la arbustii fructiferi………………….....................................................................306 5.11.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la zmeur…………………….307 5.12.Centralizatorul costurilor directe de investiţii la mur………………………..308 6. Deviz general pentru un ha de plantatie………………………….………….309 6.1. Deviz general pentru un ha de plantaţie de mar………………………….....309 6.2. Deviz general pentru un ha de plantaţie de par……………………….…….309 6.3. Deviz general pentru un ha de plantaţie de prun……………………..……..310 6.4. Deviz general pentru un ha de plantaţie de nuc……………………………. 310 6.5. Deviz general pentru un ha de plantaţie de gutui……………………………311 6.6. Deviz general pentru un ha de plantaţie de cais…………………………….311 6.7. Deviz general pentru un ha de plantaţie de piersic………………………….312 6.8. . Deviz general pentru un ha de plantaţie de vişin…………………………..312 6.9. Deviz general pentru un ha de plantaţie de cireş…………………………...313 6.10.Deviz general pentru un ha de plantaţie de alun……………………………313 6.11.Deviz general pentru un ha de plantaţie de cătină………………………….314 6.12.Deviz general pentru un ha de plantaţie de arbuşti fructiferi………………314 6.13.Deviz general pentru un ha de plantaţie de zmeur…………………………314 6.14.Deviz general pentru un ha de plantaţie de mur……………………………315

7.1. Valoarea producţiei marfă la cultura măr (V.P.M.)……………………….…315 7.2. Valoarea producţiei marfă la cultura păr (V.P.M.)………………………..…316 7.3. Valoarea producţiei marfă la cultura prun (V.P.M.)…………………………316 7.4. Valoarea producţiei marfă la cultura nuc (V.P.M.)………………………….316 7.5. Valoarea productţei marfă la cultura gutui (V.P.M.)……………………...…317 7.6. Valoarea producţiei marfă la cultura cais (V.P.M.)………………….………317 7.7. Valoarea producţiei marfă la cultura piersic (V.P.M.)………………………318 7.8. Valoarea producţiei marfă la cultura vişin (V.P.M.)…………………….…..318 7.9. Valoarea producţiei marfă la cultura cireş (V.P.M.)…………………….…. 319 7.10. Valoarea producţiei marfă la cultura alun (V.P.M.)………………………. 319 7.11. Valoarea producţiei marfă la cultura cătină (V.P.M.)…………….……… 320 7.12. Valoarea producţiei marfă la cultura arbuşti fructiferi (V.P.M.)…………. 321 7.13. Valoarea producţiei marfă la cultura zmeur (V.P.M.)…………………….322 7.14. Valoarea producţiei marfă la cultura mur (V.P.M.)……………………….322 8. Valoarea producţiei globale (V.P.G.) ………………………………………..323 8.1. Valoarea producţiei globale la cultura măr……………………………….…..323 8.2. Valoarea producţiei globale la cultura păr……………………………………323 8.3. Valoarea producţiei globale la cultura prun…………………………………..324 8.4. Valoarea producţiei globale la cultura nuc…………………………………...324 8.5. Valoarea producţiei globale la cultura gutui………………………………….325 8.6. Valoarea producţiei globale la cultura cais………………………….………..325 8.7. Valoarea producţiei globale la cultura piersic………………………….…….326 8.8.Valoarea producţiei globale la cultura vişin………………………………..…327 8.9.Valoarea producţiei globale la cultura cireş…………………………………..327 8.10.Valoarea producţiei globale la cultura alun………………………………….328 8.11.Valoarea producţiei globale la cultura cătină………………………….…….328 8.12.Valoarea producţiei globale la cultura arbuşti fructiferi…………….………330 8.13.Valoarea producţiei globale la cultura zmeur …………………..…………..333 8.14.Valoarea producţiei globale la cultura mur……………………………….….333 9. Indicatori de eficienta economica……………………………….……………334 9.1. Indicatori de eficienţă economică la măr…………………………..…………334 9.2. Indicatori de eficienţă economică la păr………………………………………334 9.3. Indicatori de eficienţă economică la prun…………………………………….334 9.4. Indicatori de eficienţă economică la nuc………………………………..…… 335 9.5. Indicatori de eficienţă economică la gutui…………………………………… 335 9.6. Indicatori de eficienţă economică la cais………………………………..……335 9.7. Indicatori de eficienţă economică la piersic………………………….……….336 9.8. Indicatori de eficienţă economică la vişin…………………………………….336 9.9. Indicatori de eficienţă economică la cireş…………………………………….336 9.10. Indicatori de eficienţă economică la alun……………………………………337 9.11. Indicatori de eficienţă economică la cătină…………………………………337 9.12. Indicatori de eficienţă economică la arbuştii fructiferi……………..……….338 9.13. Indicatori de eficienţă economică la zmeur…………………………………339

9.14. Indicatori de eficienţă economică la mur………………………...………….339 10. Grafic de eşalonare a investiţiilor…………………………………..……….340 10.1. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura măr……………….…………..340 10.2. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura păr……………………………341 10.3. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura prun……………….………… 341 10.4. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura nuc…………………..……….342 10.5. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura gutui………………………….343 10.6. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura cais………………………... 344 10.7. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura piersic……………………..…345 10.8. Grafic de esalonare a investitiilor la cultura vişin…………………………..346 10.9. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura cireş……………………….…346 10.10. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura alun……………………...….347 10.11. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura cătină…………………...…..348 10.12. Grafic de eşalonare a investitţilor la cultura arbuştii fructiferi……….…..349 10.13. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura zmeur…………………..…..350 10.14. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura mur………………………….351

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ PROIECT TIP Pomi şi arbuşti fructiferi 2006

CAPITOLUL I. GENERALITĂŢI 1. Cerinţele pomilor faţă de condiţiile de mediu Cerinţele pomilor şi arbuştilor fructiferi faţă de factorii de mediu variază foarte mult în raport cu specia, soiul şi portaltoiul, vârsta pomilor, faza de vegetaţie sau repaus, prezenţa sau absenţa rodului,etc. Creşterea şi fructificarea pomilor au loc sub influenţa a două categorii de factori: ereditari şi ecologici. Factorii ecologici cu efect direct asupra creşterii şi fructificării sunt grupaţi in mai multe categorii: - factori climatici: lumina, temperatura, apa şi aerul; - factori edafici ( pedologici ), care cuprind proprietăţile fizico-chimice ale solului, gradul de asigurare al acestuia cu substatanţe nutritive, apă, aer şi activitatea microbiologică ; - factori organici; - factori biotici. 1.1. Cerinţele faţă de lumină. Rolul luminii în viaţa pomilor este foarte important, deoarece în prezenţa ei, are loc procesul de fotosinteză. Lumina condiţionează viteza de creştere şi de formare a organelor aeriene ale plantei, influenţează respiraţia şi transpiraţia frunzelor şi determină direcţia de creştere a lăstarilor. Cerinţele speciilor pomicole faţă de lumină sunt diferite. Mai puţin pretenţioşi sunt arbuştii fructiferi: zmeurul, coacăzul şi agrişul. Cei mai pretenţioşi faţă de lumină sunt : nucul, piersicul, cireşul şi caisul. Mărul, părul, prunul, şi vişinul ocupă o poziţie intermediară între primele două grupe. Lumina, măsurată sub aspectul intensităţii (număr de lucşi) cât şi a duratei acesteia (număr de ore de strălucire a soarelui ) este, pentru ţara noastră, suficientă pentru cerinţele tuturor speciilor pomicole cultivate, cu condiţia asigurării unor condiţii tehnologice optime. Cunoaşterea cerinţelor speciilor şi soiurilor de pomi şi de arbuşti fructiferi faţă de lumină este necesară la amplasarea lor pe terenurile în pantă, în raport cu punctele cardinale, la stabilirea distanţelor optime de plantare, a desimii şi formei coroanei etc. 1.2. Cerinţele faţă de căldură. Căldura este un factor de vegetaţie deosebit de important, care condiţionează desfăşurarea proceselor de asimilaţie, respiraţie şi transpiraţie, parcurgerea fenofazelor, postmaturaţia seminţelor, viaţa latentă a pomilor în timpul repausului de iarnă. Nevoile de căldură ale pomilor şi arbuştilor fructiferi sunt foarte variate. Cei mai pretenţioşi faţă de căldură sunt în ordine descrescândă migdalul, caisul, piersicul şi apoi gutuiul, cireşul, alunul, castanul şi nucul. Mai puţin pretenţioşi sunt: părul, prunul european, vişinul, şi mărul, iar în urmă se plasează căpşunul, coacăzul, agrişul şi zmeurul. Cunoaşterea comportării speciilor şi soiurilor de pomi şi arbuşti fructiferi la acţiunea temperaturilor scăzute are o mare importanţă pentru procesul de producţie pomicolă din zona temperată. Rezistenţa la ger a pomilor depinde de însuşirile ereditare ale genotipului, de vârsta pomilor, faza de vegetaţie, portaltoi, agrotehnica aplicată etc. Îngheţurile timpurii din toamnă provoacă căderea prematură a frunzelor şi degerarea vârfurilor lăstarilor, împiedicând maturarea ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru iarnă. Capacitatea de rezistenţă la ger a speciilor pomicole este redată în tabelul următor: 2

Specia Măr Păr Gutui Prun Cais Temperaturile minime de rezistenţă la ger a pomilor ºC Specia -35…-36 Piersic -32…-33 Cireş -28…-30 Vişin -30…-32 Căpşun -26…-28 Smochin ºC -24…-26 -29…-32 -30…-32 -22…-24 -16 Ingheţurile de primăvară pot provoca pagube importante atunci când mugurii floriferi au ajuns într-un anumit stadiu în care devin sensibili. Limitele de rezistenţă în acest stadiu fenologic se redau în tabelul următor: Limitele de rezistenţă la ger a pomilor în primele faze de vegetaţie la câteva specii pomicole Specia Butoni florali ºC Inflorit ºC Fructe mici ºC Măr Păr Piersic Cireş Prun Cais -2,8…-4,9 -1,7…-4,9 -1,7…-4,9 -1,7…-3,2 -1,1…-4,2 -1,1…-4,9 -1,7…-3,2 -1,7…-3,2 -1,1…-3,8 -1,1…-3,2 -0,6…-3,2 -0,6…-3,2 -1,1…-2,7 -1,7…-2,1 -1,1…-2,1 -1,1…-2,1 -0,6…-2,1 -0,0…-1,5 1.3. Cerinţele faţă de apă. Se cunoaşte că apa ca factor de vegetaţie are rol hotărâtor în viaţa pomilor. Apa intră în compoziţia tuturor organelor, în proporţie de până la 75% în frunze, ramuri şi rădăcini şi de circa 85% în fructe. Cele mai mari cerinţe faţă de apă (peste 700 mm precipitaţii anual) le au arbuştii fructiferi. Pe locul al doilea se plasează gutuiul, alunul, mărul, şi prunul, care necesită peste 650-700 mm precipitaţii anual. Părul, nucul, cireşul, şi vişinul dau rezultate bune în centre cu peste 600 mm precipitaţii anual. Exigenţe mai mici faţă de apă (peste 500 mm anual ) au piersicul, caisul şi migdalul. Necesităţile faţă de apă variază în funcţie de vârsta pomului, dimensiunile coroanei şi a sistemului radicular, de concentraţia soluţiilor nutritive din sol, de structura şi de umiditatea solului, de cantitatea precipitaţiilor atmosferice, viteza vântului, intensitatea luminii, mărimea recoltelor şi alţi factori, panta terenului. În prima jumătate a perioadei de vegetaţie, nevoia de apă a pomilor este în general, mai mare decât spre sfârşitul verii şi toamna. În timpul înfloritului pomii au nevoie de mai puţină apă, de asemenea în timpul coacerii fructelor şi la căderea frunzelor. Dimpotrivă, în timpul creşterii intense a lăstarilor şi a fructelor nevoia de apă este cea mai mare. Insuficienţa apei din sol reduce creşterea lăstarilor, dezvoltarea frunzelor, mărimea şi calitatea fructelor şi scurtează durata de viaţă a rădăcinilor active sau frânează creşterea de toamnă a acestora. În consecinţă, vigoarea pomilor scade, regularitatea producţiei şi mărimea recoltelor nu mai sunt asigurate, pomii îmbătrânesc prematur, iar durata lor de viaţă este scurtată. Rezistenţa la secetă a pomilor este destul de ridicată. Cu toate că cerinţele lor faţă de umiditate sunt mai ridicate decât la cele mai multe culturi agricole, pomii rezistă la insuficienţa umidităţii mai mult şi vreme mai îndelungată decât culturile agricole, datorită sistemului radicular foarte dezvoltat. Totuşi, în condiţii de secetă puternică şi persistentă se produce şi la pomi o scădere cantitativă şi calitativă a producţiei, uneori şi compromiterea totală a acesteia sau chiar uscarea în masă a plantelor. 3

Excesul de umiditate în sol şi atmosferă nu este favorabil, întrucât duce la înrăutăţirea aeraţiei în sol, determinând încetinirea activităţii normale a rădăcinilor pomilor, este dereglată absorbţia apei, hidratarea ţesuturilor, provoacă scăderea concentraţiei de zahăr în fructe şi chiar alterarea lor prematură. 1.4. Cerinţele faţă de aer. În viaţa pomilor, ca şi a celorlalte plante, aerul are un rol important, mai ales prin bioxidul de carbon, folosit în asimilaţie şi prin oxigenul necesar pentru respiraţia organelor aeriene şi a celor subterane. În plantaţiile de pomi şi mai ales în coroanele pomilor, este necesar să se menţină o mişcare permanentă a aerului, pentru a preveni excesul de umiditate atmosferică. Din acest punct de vedere, terenurile în pantă sunt cele mai favorabile, pentru că aici are loc o mişcare a maselor de aer chiar în absenţa vântului. După ele vin terenurile plane şi platourile, unde mişcarea aerului se face destul de uşor, la cea mai mică adiere de vânt. Mai puţin favorabile sunt depresiunile şi locurile joase închise. Astfel se explică de ce în aceste locuri, din regiunile mai ploioase, bolile criptogamice atacă mai puternic, iar rădăcinile pomilor cresc mai slab şi în consecinţă pomii rodesc mai puţin. Mişcarea prea puternică a aerului, mai ales când acesta este uscat, este defavorabilă pomilor. Aerul uscat influenţează negativ pomii prin aceea că provoacă pierderea apei din ţesuturi şi mai ales din sol, unde în frecvente cazuri apa se găseşte în deficit. În plus, aerul uscat, aflat în mişcare, produce uscarea secreţiei de pe stigmate şi deci defavorizează polenizarea. În zilele cu vânt, albinele nu părăsesc stupii şi nu se poate realiza polenizarea încrucişată. În zonele cu viituri puternice are loc căderea masivă a fructelor. Vânturile slabe au efect favorabil prin aceea că după ploi usucă repede frunzişul de apă şi împiedică dezvoltarea bolilor criptogamice; în timpul îngheţurilor împrăştie aerul răcit şi micşorează efectul lui dăunător; în perioadele cu arşiţe mari de vară produc adieri răcoritoare. 1.5. Cerinţele faţă de sol. Solul este principalul factor de mediu de care depinde producţia de fructe in cazul în care condiţiile cerute de specie, de soi, şi portaltoi sunt asigurate. Fertilitatea naturală a unui sol, respectiv potenţialul de producţie pe care îl posedă, depinde de însuşirile fizico-chimice şi biologice ale lui. Dintre însuşirile fizice ale solului de primă importanţă sunt:textura, grosimea stratului penetrabil pentru rădăcini, structura şi adâncimea apei freatice. După textură solurile pot fi clasificate în următoarele grupe mari: soluri nisipoase, lutoase şi argiloase. Solurile nisipoase au în general o fertilitate naturală redusă, sunt lipsite de structură, au permeabilitate mare pentru apă şi aer, se încălzesc uşor şi pierd uşor apa prin evapotranspiraţie şi infiltraţie. În regiunile cu precipitaţii normale şi cu pânza freatică la adâncimi nu prea mari, 1,5-4 m, pe nisipurile semimobile, slab humifere, cu un conţinut de 0.6 -1% humus şi peste 5% argilă, reuşesc aproape toate speciile pomicole cultivate în ţara noastră: mărul, părul, prunul, piersicul, vişinul, cireşul, coacăzul negru, asigurând producţii mari şi constante de la an la an (solurile nisipoase din Oltenia şi nord-vestul ţării) În general aceste soluri necesită aplicarea frecventă a îngrăşămintelor organice, iar pe nisipurile uscate este obligatorie irigarea culturilor. Solurile lutoase sunt cele mai potrivite pentru cultura pomilor şi arbuştilor, prin faptul că permit o bună dezvoltare a sistemului radicular, pot înmagazina şi păstra apa , permiţând în acelaşi timp infiltrarea excesului de apă, sunt bine aerate, se încălzesc uşor şi conţin suficiente substanţe nutritive. 4

Solurile argiloase au un conţinut de argilă de peste 45%, sunt compacte, greu permeabile pentru apă, aerate, de regulă mai acide, umede şi reci. Deşi mai bogate în substanţe nutritive, sunt greu penetrabile pentru rădăcini, necorespunzătoare pentru cultura speciilor pomicole. Ele prezintă multe neajunsuri printre care creşterea slabă a rădăcinilor, recolte mici şi nesigure şi prelungirea perioadei de vegetaţie până toamna târziu, ceea ce atrage după sine micşorarea rezistenţei la ger. De regulă astfel de soluri sunt caracteristice dealurilor subcarpatice. Printre tipurile de sol din ţara noastră, cele situate în zona stejarului şi fagului, solurile slab podzolice, cum sunt: brune de pădure, brune roşcate de pădure şi aluviunile, sunt: favorabile pentru cultura pomilor şi arbuştilor fructiferi. În zonele de silvostepă sunt bune pentru cultura pomilor şi arbuştilor fructiferi cernoziomurile levigate şi aluviunile. În zona de stepă, pe lângă cernoziomuri şi aluviuni, corespund pentru pomicultură şi solurile nisipoase dacă subsolul este mai compact şi dispune de surse de apă pentru irigare. Pentru cultura pomilor nu corespund terenurile mlăştinoase, sărăturoase, pietroase şi cele calcaroase cu un conţinut de peste 8 -10% calcar activ. Însuşirile chimice ale solului. Conţinutul în humus influenţează negativ creşterea şi rodirea pomilor atunci când scade sub 2%. Cele mai echilibrate creşteri ale pomilor se înregistrează pe soluri cu 2-3% humus, atunci când şi însuşirile fizice şi hidrofizice sunt favorabile. Solurile slab humifere, cele puternic erodate, solurile podzolice, argilo-iluviale, ca şi cele cu conţinut prea ridicat de materie organică, negre de fâneţe şi altele, nu asigură o creştere şi dezvoltare echilibrată a pomilor. Pentru cultura pomilor o importanţă deosebită o prezintă reacţia solului şi conţinutul în elemente minerale : azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf, cupru, etc. precum şi prezenţa unor săruri nocive mai ales cloruri . Reacţia solului. Pomii şi arbuştii fructiferi au o toleranţă destul de largă faţă de valoarea pH-ului, aşa cum rezultă din tabelul următor: Specia Măr Păr Cireş Vişin Prun Cais Piersic Nuc Cerinţele speciilor pomicole faţă de reacţia solului Valoare pH Acid Minim Optim Maxim 4,7 5,7-7,6 8,0 5,5 6,2-8,2 8,5 5,5 6,2-8,2 8,5 5,5 6,2-8,2 8,5 5,5 6,2-8,2 8,5 6,0 6,2-8,3 8,7 6,0 6,8-8,3 9,0 5,5 6,2-8,2 8,5 Deşi pomii prezintă o mare plasticitate şi rezistenţă la diferite reacţii ale solului, la alegerea terenurilor pentru plantaţiile pomicole se va avea în vedere ca acestea să fie cât mai corespunzătoare speciei, soiului şi portaltoiului. Corectarea reacţiei solului se face prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice, chimice şi prin amendamente. 5

2. Organele pomilor şi funcţiile acestora Pomicultorul este interesat de cunoaşterea organelor pomilor pentru ca intervenţiile sale asupra acestora să nu se facă la întâmplare ci în cunoştinţă de cauză: toate lucrările agrotehnice pot fi astfel aplicate raţional, având ca efect creşterea şi fructificarea echilibrată a pomilor şi în final obţinerea de producţii mari şi fructe de calitate. Organele pomilor se împart în două categorii: - organe vegetative: rădăcina, tulpina, ramurile, mugurii şi frunzele; - organe reproductive: florile, fructele, seminţele Fig. Organele principale ale unui pom: a- rădăcini verticale; b- rădăcini orizontale; c- coletul; d- trunchiul; e- axul coroanei; f-săgeata; g- ramură de schelet; h- ramură de semischelet; 2.1 Rădăcina Sistemul radicular al pomilor altoiţi este constituit de fapt din rădăcinile portaltoiului, fiind alcătuit din: - rădăcini de schelet puternice, cu rol principal în fixarea pomului de sol, conducerea sevei şi depozitarea substanţelor de rezervă; 6

- rădăcini de semischelet sunt ramificaţii de ordin superior, de dimensiuni mai mici, cu acelaşi rol ca cele de schelet; rădăcini fibroase sau tranzitorii, inserate pe rădăcini de semischelet, sunt purtătoare de rădăcini absorbante; rădăcini absorbante, sunt cele mai tinere, au culoare albă, 1mm în grosime, 3,5 mm în lungime, se regenerează permanent, fiind practic vârful de creştere şi dezvoltare al sistemului radicular. Sunt purtătoare ale perişorilor absorbanţi care sunt practic prelungiri ale celulelor epidermice din zona piliferă, foarte numeroşi. Aproape întreaga cantitate de apă şi săruri minerale necesare funcţiilor metabolice este preluată de către pomi prin perişorii absorbanţi. Amplasarea în sol a sistemului radicular Este elementul cel mai important pe care cultivatorul trebuie să-l cunoască, pe această bază urmând a se aplica corect lucrările solului, fertilizarea, udarea etc. De exemplu, la un măr în vârstă de 15 ani altoit pe sălbatic, rădăcinile pătrund în sol până la adâncimea de 1,6 m. Pe orizontală, ultimile ramificaţii s-au găsit la distanţa de 6 m de trunchiul pomului, depăşind de 2 ori raza proiecţiei coroanei pomilor. Masa mare a rădăcinilor subţiri însă (cu diametrul de 0 - 4 mm), care sunt în directă corelaţie cu perii absorbanţi se află la adâncimea de 18 – 60 cm, reprezentând 58,2% din masa totală a rădăcinilor. Pe orizontală, 76,6% din masa rădăcinilor subţiri se află sub proiecţia coroanei atingând un maximum cantitativ în raza de 1,5 – 2 m, de la trunchi, cu excepţia arbuştilor fructiferi şi a plantelor altoite pe portaltoi cu vigoare redusă. 2.2. Tulpina Tulpina este partea aeriană fiind alcătuită din: trunchi, ramuri, muguri, frunze (organe vegetative) şi flori, fructe şi seminţe (ca organe reproductive). Trunchiul este partea aeriană ce se găseşte între nivelul solului ( punctul de altoire sau colet) şi ramificaţiile primului etaj al coroanei. Ramurile sunt: - vegetative de schelet ( şarpante, semişarpante) şi semischelet; - de rod sau fructificare care sunt diferite în funcţie de specie. Ramurile de rod la speciile sâmburoase (cais, prun, cireş şi vişin) sunt: - ramuri mixte - ramuri buchet - salbă - pleată Ramurile mixte poartă un mugur vegetativ normal în vârf, iar lateral muguri florali şi vegetativi, aşezaţi fie solitari pe noduri (cireş), dar de cele mai multe ori asociaţi pe nod, florali şi vegetativi, constituind grupurile de muguri caracteristice prunului, caisului, piersicului (fig. 2). La piersic, ramurile mixte sunt lungi de 25-60-70 cm şi poartă pe noduri totdeauna grupuri din 3 muguri care pot fi: toţi florali, cel din mijloc vegetativ şi cei laterali florali sau unul lateral floral şi ceilalţi vegetativi. La baza ramurii se găsesc 1-2-3 muguri vegetativi slab dezvoltaţi (fig 3) care pot evolua dacă ramura se scurtează, dacă se arcuieşte sau dacă se fac operaţii în verde. 7

Ramurile mixte ale piersicului asigură fructe de calitate numai în primul an de formare a lor, motiv pentru care se elimină prin tăiere după prima fructificare, înlocuindu-se cu altele nou formate pe ramurile de schelet şi semischelet. Prunul şi caisul formează ramuri mixte lungi de 7-20 cm, cu grupuri de 2-3 muguri de rod la prun şi 5-6-8 la cais, în majoritate florali (fig. 3). Sunt ramuri de bază pentru fructificarea acestor specii şi asigură fructe de calitate, chiar după ramificări multiple, 4-6 ani. Ramura mixtă la cireş şi vişin, lungă de 7-30 cm, chiar mai lungă la unele soiuri, are particularitatea că pe nod se formează un singur mugur de obicei floral; mai rar se întâlnesc axilar şi muguri vegetativi. Ca atare, ramifică puţin sau chiar deloc. Evoluează în acest caz numai prin mugurele vegetativ din vârf, făcând imposibilă regenerarea. Ramurile buchet, numite şi buchete de mai, deoarece în această lună sunt deja conturate morfologic la unele specii. Ele poartă un singur mugur vegetativ în vârf, iar axilar în jurul acestuia strâns grupaţi (la cireş, vişin, prun şi piersic) sau mai deşiraţi (cais) sau 3-7 muguri florali (fig.4). La unele specii pot fi axilari şi câte 1-2 muguri vegetativi, care conduc la ramuri buchet ramificate (prun, cais). În general, buchetele de mai sunt ramuri foarte scurte, 1-12 cm şi au o durată de viaţă variabilă cu specia şi soiul de la 1-2 ani până la 10-12 ani. Evoluând numai prin mugurele vegetativ, neavând nici o rezervă laterală de muguri vegetativi, ramurile buchet nu pot fi regenerate prin tăieri. Durata economică a ramurilor buchet la prun şi cais este relativ scurtă, 3-4 ani. Ramurile salbă poartă în vârf un mugur vegetativ, iar lateral numai muguri florali; foarte rar se pot întâlni în poziţie axilară 1 – 2 muguri vegetativi. Sunt foarte subţiri, cu lungimi de 15-60 cm. Sub greutatea frunzelor şi a fructelor se arcuiesc, se degarnisesc total, rămânând să evolueze numai prin mugurele terminal. Nu pot fi regenerate prin tăieri, decât 1-2 muguri vegetativi care, de obicei în anul următor evoluează în buchete de mai. La piersic sunt în număr restâns de regulă şi o durată de viaţă economică de 1-2 an, iar fructele sunt de calitate mediocră. Din aceste motive, dacă fructificarea este asigurată de ramurile mixte, ramurile salbă se suprimă. Pleata este o ramură de organizare morfologică identică cu salba şi se întâlneşte la numeroase soiuri de vişin, unde aceste ramuri sunt foarte numeroase, constituind baza fructificării. Durata economică poate fi de 5-7 ani, dar alungindu-se an de an provoacă o puternică îndesire a coroanelor. Ca şi salba la piersic, pleata nu poate fi regenerată decât rar prin tăieri (fig. 5). Ramurile de rod la speciile seminţoase (fig. 6) pintenul (ramură prefloriferă) are 1-3 cm lungime şi poartă în vârf un singur mugure vegetativ, fără muguri axilari evidenţi. În 1-2 ani evoluează în ţepuşă; smiceaua (ramură) prefloriferă) are 15 -20 cm lungime, poartă muguri vegetativi axilari şi mugur terminal de asemenea vegetativ şi evoluează în nuieluţă sau mlădiţă; ţepuşa , ramură de rod propriu-zisă, de 1-10 cm lungime, cu mugur florifer (mixt) în vârf; nuieluşa – 15 – 30 cm lungime, poartă un singure mugur de rod în vârf, restul mugurilor rămânând vegetativi ; mlădiţa are aceleaşi caracteristici ca nuieluşa, având în plus faţă de aceasta muguri de rod axilari, amplasaţi de la vârf către bază; vatra de rod este o formaţiune realizată din ramificarea burselor purtătoare de pinteni şi ţepuşe care se extinde anual şi care trebuie regenerată periodic; bursa-pungă, o formaţiune de 1-1,5 cm lungime, constituie îngroşarea bazei inflorescenţei pe care cresc şi se formează fructele iar lateral alături de fructe, se formează 12 muguri din care iau naştere noi ramuri fructifere, motiv pentru care mai sunt denumite punţi de rod. 8

2.3. Frunza Este organul cu cea mai mare importanţă în creşterea, dezvoltarea şi fructificarea pomului. În frunză au loc cele mai importante procese biochimice şi fiziologice pentru viaţă, iar structura anatomică este extrem de complexă, fiind purtătoarea unor substanţe specifice (clorofilă) importante pentru principala sa funcţie, fotosinteza, proces în care cu ajutorul luminii solare şi în prezenţa clorofilei, substanţele organice, apa, sărurile minerale şi bioxidul de carbon sunt transformate în substanţe organice primare (glucoza), care prin transformări ulterioare realizează toată gama de substanţe organice (glucide, lipide, proteine). Pentru asigurarea condiţiilor de realizare a fotosintezei în limite optime, în beneficiul deopotrivă al pomului, dar şi al pomicultorului, aparatul foliar trebuie menţinut într-o perfectă stare de sănătate, menţinerea frunzişului în integritatea sa, realizându-se prin măsurile de fitoprotecţie pe care pomicultorul trebuie să le cunoască. De reţinut este faptul că, „porţile de intrare” în mezofilul frunzei al numeroaselor boli se fac prin stomate, acestea găsindu-se pe partea inferioară a frunzei, de unde necesitatea ca la efectuarea tratamentelor soluţiile să acopere cu prioritate această zonă. 2.4. Muguri – Floarea – Fructul Pentru a interveni eficace în constatarea numeroaselor boli şi insecte care atacă aceste organe în diferite stadii, este necesar să se cunoască dinamica, fazele creşterii şi dezvoltării (fenofazele), începând din primăvară. La înflorire, odată cu maturarea staminelor, acestea eliberează polenul care, prin transfer pe stigmatele florii, realizează polenizarea. Agenţii polenizatori sunt reprezentaţi de insecte, între care rolul dominat revine albinelor. Polenizarea este urmată de fecundarea ovulelor de către gametul mascul, purtat către ovul de tubul polinic. La plantele unisexuate dioice ca nucul, alunul şi castanul polenizarea se face cu ajutorul vântului (anemofilă) şi de aceea este foarte important să se aleagă corect soiurile polenizate. Polenizarea, fecundarea şi legarea fructelor sunt influenţate de factorii naturali, în sensul că vremea însorită, cu temperaturi de peste 15 ºC, zilele lipsite de vânt, favorizează zborul albinelor, secreţia sucului zaharat pe stigmate, germinarea polenului şi dezvoltarea tubului polinic. 9

CAPITOLUL II. ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR 1. Alegerea şi pregătirea terenului 1.1. Alegerea terenului Amplasrea plantaţiilor se face în zonele destinate pomiculturii. Pentru o alegere corectă a locului de plantare a unei specii trebuie respectate cu stricteţe, condiţiile de microzonare. Noile plantaţii se vor realiza numai în acele zone, bazine şi centre de cultură unde specia sau soiul vor întâlni maximum de condiţii naturale pentru creştere şi rodire: - se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijloci, lutoasă, lutonisipoasă şi chiar nisipoasă, permeabile, mijlocii până la profunde, cu pH cuprins între 4,7 şi 9,3; - din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta uşoară 3-6% ce permit o bună întreţinere a solului cât şi un transport uşor al fructelor ; - livezile de pomi pot fi amplasate în condiţii bune şi pe terenul cu panta de 6-12%, cu orientarea rândurilor pe direcţia curbelor de nivel şi chiar pante până la 18-20%, cu condiţia ca acestea să fie uniforme; - condiţia prioritară la înfiinţarea unei livezi o constituie sursa de apă necesară la stropiri şi la udatul pomilor, mai ales în zonele cu precipitaţii reduse în timpul anului; - se va căuta ca zona respectivă să fie ferită pe cât posibil de brumele târzii de primăvară şi îngheţurile timpurii de iarnă; - trebuie de avut în vedere, ca în pomicultură greşelile mari se manifestă după 4-5 ani de plantare, atunci când pe remedieri este prea târziu; - sunt excluse de la plantare, terenurile excesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivel freatic sub 1,5 m. - plantaţiile de pomi pot fi de interes industrial (ferme de peste 2-5 ha –la 100-200 ha) şi de interes familial (0,1-1,0 ha). Pentru livezile de măr şi prun care se pretează în sisteme de cultură moderne se vor prefera în primul rând terenurile cu soluri fertile, mecanizabile sau cu posibilităţi certe de îmbunătăţire a proprietăţilor agro-productive. Asigurarea apei necesare pentru stropiri, cât şi pentru irigaţii, sunt condiţii indispensabile plantaţiilor, îndeosebi pentru cele de dimensiunea unei ferme sau microferme pomicole. Terenul destinat plantării pomilor la micii producători poate fi în incinta gospodăriilor sau în afara acestora. În incinta gospodăriei pe spaţii reduse ca suprafaţă se pot planta, de preferinţă, pomi de talie mică, altoiţi pe portaltoi de vigoare slabă. În afara perimetrului construibil se pot organiza plantaţii pomicole în masiv înfiinţate după tehnica modernă, cu posibilitatea mecanizării lucrărilor specifice pomiculturii. În cazul în care nu toate terenurile dispun de condiţii corespunzătoare şi posibilităţi de mecanizare, pentru mărirea capacităţii de producţie sunt necesare măsuri care constau din: - executarea de drenaje, când nivelul apei freatice este la mică adâncime sau există porţiuni de băltiri sau infiltraţii de apă; - crearea unor canale colectoare în zone cu precipitaţii abundente şi cu pericol de inundare; - executarea de lucrări antierozionale, pe terenurile în pantă, dar supuse erodării; - pe terenurile în pantă pot fi executate terase individuale cu diametru de 2-3 cm. Solurile uşoare, nisipo-lutoase şi luto-nisipoase sunt favorabile pentru cultura căpşunului, solurile lutoase şi luto-argiloase nu sunt favorabile pentru cultura pomilor, cele mai bune soluri 10

sunt cernoziomurile, bogate în humus, solurile brun-roşcate de pădure. Pe solurile mai puţin fertile, se recomandă utilizarea unei culturi premergătoare (lucerna) care fertilizează natural terenul. Solurile trebuie să fie permeabile pentru a se evita băltirea apei, pânza de apă freatică trebuie să fie la peste 2-3 m adâncime. Reacţia solului este de preferat să fie neutră, slab acidă sau slab alcalină, cu pH-ul cuprins între 5-8, terenurile vor fi expuse la soare, orientarea preferată a rândurilor fiind N-S, se vor evita expoziţiile nordice. Nu se recomandă plantarea în văile înguste, cu curenţi de aer, precum şi zonele cu frecvente îngheţuri târzii de primăvară. În zonele cu frecvenţă mare a vânturilor sunt obligatorii perdelele de protecţie cu arbori înalţi (stejar, frasin, arţar, salcâm), de nuci în combinaţie cu specii de talie mai redusă (alun sau alţi arbuşti). 1.2. Zonarea speciilor pomicole Zonarea se va face în funcţie de pretenţiile fiecărei specii şi chiar a soiurilor faţă de lumină şi căldură, precum şi de rezistenţa la geruri, oscilaţii de temperatură şi alte accidente climatice. Speciile: măr, păr, gutui, prun, cireş, vişin, se pot cultiva în zona dealurilor subcarpatice, în zonele calde de câmpie se vor planta mai ales: cais, piersic, nectarin, migdal, fără a exclude celelalte specii, în zonele înalte şi reci se pot cultiva doar arbuştii fructiferi, cu completarea deficitului de apă. Deşi în cadrul tuturor speciilor s-au creat soiuri autocompatibile, se recomandă folosirea a cel puţin 2-3 soiuri, pentru o mai bună polenizare. Este recomandat ca soiurile să fie amplasate în func

Add a comment

Related presentations

Related pages

Pomi fructiferi: piersicul - decostyle.mayra.ro

Deşi relativ recentă, cultura piersicului a luat amploare mare în ţara noastră, datorită calităţii deosebite a fructelor, compoziţiei chimice ...
Read more

Pomicultura speciala - particularitati cultura piersicului

Particularitati - cultura piersicului Cerintele fata de sol Piersicul cere soluri profunde, bine drenate, cu pH cuprins între 5,5 si 7,5. Solurile cele ...
Read more

Specificul culturii caisului si piersicului - Sfaturi pomicole

Cultura caisului si piersicului in lume Pe plan mondial productia in anul 2000 a fost de circa 2800 mii tone, pe primul loc situandu-se ...
Read more

Cultura piersicului - Gazeta de agricultura

Cultura piersicului Detalii Categorie: Pomi fructiferi 12 Septembrie 2008 Sub raportul valorii economice, piersicul detine pe plan mondial locul al doilea ...
Read more

Bolile Piersicului - Gradina

Bolile Piersicului. Daca aveti un piersic in gradina Dumneavoastra, cu siguranta v-ati lovit de problema daunatorilor sau a bolilor. Iata cateva dintre ele:
Read more

Cultura piersicului (Book, 1981) [WorldCat.org]

Cultura piersicului. [V Cociu;] Home. WorldCat Home About WorldCat Help. Search. Search for Library Items Search for Lists Search for Contacts Search for a ...
Read more

Cultura piersicului - zahariaconst

CULTURA PIERSICULUI Persica vulgaris Mill Fam. Rosaceae Subfam. Prunoideae 1.Importanta culturii Desi relativ recenta, cultura piersicului ...
Read more

CULTURA PIERSICULUI - scrigroup.com

CULTURA PIERSICULUI - Agricultura - Cultura piersicului 1.Importanta culturii Desi relativ recenta, cultura piersicului a luat amploare mare in tara ...
Read more

Complexul măsurilor de protecţie a piersicului | Revista Ferma

Piersicul depinde în foarte mare măsură de condiţiile de mediu şi de sol. Astfel, în zonele cu ierni grele, precum şi în anii cu îngheţuri ...
Read more