Anul voluntariatului

50 %
50 %
Information about Anul voluntariatului

Published on December 17, 2016

Author: PompieriiRomni

Source: slideshare.net

1. Anul voluntariatului Comisia Europeană a lansat hotărârea ca anul 2011 să fie Anul European al Voluntariatului. Anul European al Voluntariatului, este marcat la 10 ani după Anul Internaţional al Voluntariatului, moment în care mişcarea de voluntariat ia amploare şi în România. Scopul general al anului european este acela de a încuraja şi sprijini, prin schimburile de experienţă şi de bune practici, eforturile depuse de comunitate, de statele membre, de autorităţile locale şi regionale pentru a crea la nivelul societăţii civile condiţii favorabile voluntariatului în Uniunea Europeană şi pentru a spori vizibilitatea activităţilor de voluntariat în UE. Obiectivele majore pentru 2011 - Anul European al Voluntariatului sunt: 1. Crearea unui mediu propice voluntariatului pe teritoriul Uniunii Europene; 2. Ameliorarea activităţilor de voluntariat prin încurajarea activităţilor în reţea, mobilitatea şi cooperarea între organizatori, în cadrul societăţii civile şi în alte sectoare într- un context comunitar; 3. Recunoasterea activităţilor de voluntariat; 4. Creşterea gradului de sensibilizare cu privire la valoare şi importanţa voluntariatului. Voluntariatul în România s-a dezvoltat constant în ultimii 20 de ani. Anul International al Voluntariatului 2001 a dat un impuls extraordinar acestei dezvoltari prin adoptarea legii voluntariatului, o formă de recunoaştere publică. Conform H.G.R. nr. 1579/2005 prin voluntariat se înţelege o activitate de interes public desfăşurată benevol de persoane fizice în cadrul unor servicii publice voluntare în baza unor raporturi juridice altele decât raportul juridic de muncă, în spiritul solidarităţii civice. Aceste acţiuni de voluntariat sunt organizate de autorităţile administraţiei publice locale, instituţii şi operatori economici în cadrul Serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, iar beneficiari ai acestor acţiuni este comunitatea în folosul căruia se desfăşoară acestea. Activitatea de voluntariat în domeniul situaţiilor de urgenţă în România este reglementată de următoarele acte normative: - Legea nr. 195/2001 – legea voluntariatului; - Ordonanţa Guvernului nr. 58/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2001; - Legea nr. 481/2004 republicată - privind protecţia civilă; - H.G. nr. 1579/2005 –pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare; - H.G. nr. 160/2007 – pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, condiţiile de acordare şi folosire a uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situaţii de urgenţă voluntare/private; - Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 718/2005 – pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; - Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 195/2007 privind modificarea şi completarea O.M.A.I. nr. 718/2005 – pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; - Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 160/2007 – pentru aprobarea regulamentului de planificare, organizare, desfăşurare şi finalizare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă prestate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă . Totuşi funcţionarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă se confruntă

2. cu unele neajunsuri cu privire la: - spaţiile şi utilităţile puse la dispoziţie de către Consiliile Locale nu asigură desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor de pregătire, prevenire şi intervenţie a personalului; - neimplicarea consiliilor locale în constituirea de asociaţii de dezvoltare intercomunitară, în vederea realizării unor proiecte menite să urmărească sporirea nivelului de dotare a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; - dificultăţi pe segmentul asigurării dotării serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă cu tehnică de intervenţie şi mijloace de protecţie individuală a personalului, ca urmare a nealocării, la nivelul administraţiei publice locale, a resurselor financiare necesare, precum şi acordarea unor drepturi legale sau a unor stimulente personalului voluntar; - fluctuaţia personalului angajat şi voluntar din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă datorită precarităţii fondurilor financiare alocate pentru cointeresarea materială a acestora, precum şi a drepturilor necesare pentru stimularea acestora; - personalul angajat şi voluntar din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă îndeplinesc, prin cumul, şi alte atribuţii în afara sarcinilor specifice stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare. - nivelul redus de motivare al voluntarilor, recurgânu-se deseori doar la spiritul de întrajutorare dintre oameni. Chiar şi în aceste condiţii s-au realizat obiective clare: - a fost instruit personalul componentei preventive din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă şi ai autorităţilor descentralizate/deconcentrate ale administraţiei publice locale pentru executarea de controale de prevenire a incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; - au fost angrenate serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă în acţiuni de informare şi conştientizare a populaţiei, deţinătorilor de teren agricol şi de fonduri forestiere care îşi desfăşoară activitatea pe raza localităţilor cu privire la evitarea arderilor necontrolate şi incendierea miriştilor pe fondul utilizării focului deschis ; - s-au distribuit materiale informativ - educative pe timpul activităţilor preventive. Realizarea acestor obiective s-a datorat voluntarilor din serviciile voluntare care au reuşit în primul rând să se facă cunoscuţi comunităţii şi apoi să-şi dovedească şi utilitatea pe timpul situaţiilor de urgenţă. „Importanţa voluntariatului în România” Pentru a încuraja cetăţenii să se alăture celor care deja fac acţiuni de voluntariat, CE a declarat 2011 Anul european al voluntariatului. Sloganul anului, propus în acest sens este „Oferă-te voluntar! Schimbă ceva!”. Conform statisticilor, 100 de milioane de europeni îşi dedică timpul şi experienţa pentru a-i ajuta pe cei care se află în dificultate, contribuind la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc. De asemenea, un studiu Eurobarometru din mai 2010 a relevat faptul că 3 din 10 europeni susţin că sunt implicaţi în mod activ ca voluntari. Clarificarea cadrului legislativ referitor la voluntariat în România, relaţionarea cu sectorul nonprofit, dezvoltarea infrastructurii pentru voluntariat şi crearea unor mecanisme de măsurare a impactului voluntariatului sunt principalele obiective pe care şi le-au propus autorităţile române. Peste jumătate dintre tineri nu erau dispuşi să participe ca voluntari în organizaţii neguvernamentale; mai mult de o treime îşi manifestau disponibilitatea de principiu pentru activităţile de voluntariat, în vreme ce doar o mică parte dintre aceştia participă efectiv. Cu toate acestea, dintre cei care fac voluntariat cei mai mulţi sunt tineri.

3. Cine poate fi voluntar Simplu: oricine! Oricine poate să devină voluntar şi să aducă o contribuţie, cât de mică, la lumea care ne înconjoară. Important este doar să îţi doreşti acest lucru! Aşadar, de ce să fii voluntar? Pentru a te distra; pentru a nu pierde vremea acasă; pentru a-ţi face noi prieteni şi cunoştinţe; pentru a-ţi face contacte utile; pentru a te simţi util; pentru a realiza ceva; pentru a înţelege problemele comunităţii în care trăieşti. Ce pot face voluntarii Ca voluntar, poţi să te implici într-o varietate de proiecte şi domenii, printre care: social, ecologic, civic cultural, sănătate, administrativ. Cum pot deveni voluntar? Pentru a-ţi găsi o activitate de voluntariat, ai două posibilităţi: te va ajuta să găseşti acea organizaţie şi activitate care ţi se potriveşte cel mai bine, te va instrui şi te va pune în legătură cu acea organizaţie. cazul în care în oraşul tău nu există un centru de voluntariat, aceasta este modalitatea cea mai bună. Pentru a găsi un ONG, poţi căuta pe internet sau poţi să îţi întrebi cunoştinţele. Un loc perfect pentru a face voluntariat este în localitatea în care ai domiciliul la Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii respective. PORTRETUL VOLUNTARULUI Voluntarul este un fel de arhitect ‘amator’ care lucrează pentru crearea unei lumi mai frumoase şi mai colorate. Într-un mediu în care culorile încep să îşi piardă din strălucire şi intensitate, el găseşte şi aduce în prim plan acele elemente care să întreţină cât de cât liniile esenţiale din tablou. Este persoana care se adaptează relativ uşor la un mediu nou, la o situaţie neprevăzută sau o realitate care, iniţial, părea dificilă. Poate deveni un foarte bun ascultător şi are răbdare să ducă la capăt un proiect pe care l-a iniţiat. Voluntarii sunt adunătorii de experienţe şi poveşti care îi împlinesc sufleteşte. E ceva care se face din plăcere, vine din interior şi de cele mai multe ori creează dependenţă. Te provoacă şi te face să îţi doreşti să ajuţi tot mai mult. În fapt, aceasta este cea mai bună cale de a te schimba, căci întâi trebuie să faci tu o schimbare şi abia apoi să ai pretenţia ca şi ceilalţi să facă un pas mai lung în această direcţie VOLUNTAR ÎN SERVICIILE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ – O MESERIE ÎN SLUJBA COMUNITĂŢII - Prin voluntariat se înţelege activitatea de interes public desfăsurată benevol de persoane fizice, în serviciile publice de urgenţă voluntare, în cadrul unor raporturi juridice, altele decât raportul juridic de muncă. Beneficiar al voluntariatului este comunitatea în folosul căreia se desfăsoară activitatea de voluntariat, reprezentată de consiliul local care a constituit serviciul public voluntar pentru situaţii de urgenţă. Exercitarea voluntariatului în serviciile de urgenţă presupune: - implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii; - selectarea voluntarilor fără discriminări pe baza egalităţii de sanse; - participarea ca voluntar numai pe baza consimţământului scris, exprimat prin semnarea contractului de voluntariat; - încadrarea si promovarea voluntarului conform pregătirii si, respectiv, rezultatelor obţinute în cadrul serviciului de urgenţă voluntar;

4. - asumarea liber consimţită de către voluntar a suportării riscurilor pe care le presupune activitatea în serviciul de urgenţă voluntar; Timpurile se schimbă repede si vechea definiţie de „pompier” nu se mai aplică. Pompierii de azi trebuie să răspundă unei mari varietăţi de situaţii si provocări. De aceea ocupaţia de voluntar impune unele condiţii de încadrare, asumarea unor obligaţii, dar si acordarea unor drepturi. Pompierii voluntari se pot mândri spunând că oamenii contează pe ei, că s-au angajat în slujba colectivităţii benevol pentru a răspunde nevoilor acesteia graţie aptitudinilor lor, că sunt întotdeauna acolo pentru alţii. Ei îsi riscă voluntar viaţa pentru a salva vieţi si a-si proteja comunitatea. Dacă ai peste 18 ani, esti apt din punct de vedere medical, nu ai fost condamnat pentru săvârsirea unei infracţiuni cu intenţie si doresti să faci ceva pentru comunitatea din care faci parte, poţi deveni voluntar într-un serviciu de urgenţă voluntar. Angajându-te să îţi servesti comunitatea vei contribui la a face din ea un loc mai sigur unde să trăiesti si să muncesti. A fi voluntar înseamnă în primul rând să faci bine fără a astepta o răsplată materială, să împarţi din timpul tău pentru a-i ajuta pe alţii, să nu fi indiferent, ba dimpotrivă – să iei atitudine, să vrei să te implici.

Add a comment