75157467-Introducere-in-nursing

54 %
46 %
Information about 75157467-Introducere-in-nursing
Entertainment

Published on March 11, 2014

Author: munteanuionela

Source: authorstream.com

INTRODUCERE IN NURSING: INTRODUCERE IN NURSING DIN ISTORIA PROFESIEI Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 “Nursingul este o artă. Necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică, talent, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult? Să ai de-a face cu pânza de pictură sau cu marmura sau să ai de-a face cu organismul viu, cu fiinţa umană – templul duhului lui DUMNEZEU?” Florence Nightingale - 1860 Definiția Nursingului: Definiția Nursingului Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul s ă n ă tos şi bolnav; Nursing = proces de îngrijire; esența nursingului este relația complex ă profesional - terapeutic ă şi empatic ă dintre nurs ă ( asistent ă ) şi pacient. OMS şi Consiliul Internațional al Nurselor defineşte nursingul ca o parte integrant ă a sistemului de îngrijire a s ă n ă t ă ții care cuprinde : Promovarea s ă n ă t ă ții; Prevenirea îmboln ă virilor Ingrijirea bolnavilor de toate vârstele şi în toate stadiile bolilor, chiar şi în stadiul terminal. Definiția Nursingului: Definiția Nursingului Nursing înseamn ă a îngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o metod ă sistematic ă , organizat ă , ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. In ultimii ani termenul de nursing este acceptat , în sens larg , ca ştiința de a îngriji. Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficienț ă pentru bolnav, trebuie s ă cunoşti arta de a îngriji. Definiția Nursingului: Definiția Nursingului ICN – Consiliul Internațional al Nurselor: “ Nursingul , ca parte integrant ă a sistemului de asistenț ă social ă , cuprinde ocrotirea s ă n ă t ă ții, prevenirea bolilor şi îngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca şi a celor infirmi ( cu dizabilit ă ți ) de toate vârstele, în toate formele de asistenț ă social ă şi aşez ă ri comunitare. A sistenții medicali sunt interesați de reacțiile individuale, familiale şi de grup în fața bolii şi trebuie s ă r ă spund ă problemelor reale sau potențiale de s ă n ă tate ale indivizilor sau comunit ă ții. Aceste reacții umane reclam ă o sfer ă mai larg ă de intervenții , de la restabilirea s ă n ă t ă ții pân ă la o faz ă individual ă a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea s ă n ă t ă ții populației pe termen mai lung” Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 S-a n ăscut în Floren ţ a - Italia, la 12 Mai 1820. S-a întors în Anglia în 1821. A fost educată acasă , de către tatăl ei , absolvent al Universităţii Cambridge Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 La vârsta de 16 ani era convinsă că Dumnezeu o che a m ă spre a-i ajuta şi îngriji pe ceilalţi aflaţi în nevoie. Vizita spitalele din Londra şi din împrejurimi. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 Ii plăcea să citească mult. Ii făcea plăcere să-i îngrijească pe muncitorii bolnavi de pe moşia tatălui său. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 Părinţii ei nu erau de acord ca ea să muncească în „acele” spitale insalubre, într-o vreme când îngrijirea bolnavilor nu era considerat ă a fi o îndeletnicire onorabilă pentru o doamnă de societate. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 In anii 1830 spitalele erau murdare, prost administrate, iar personalul medical (asistentele) nu erau suficient de bine pregătite, de multe ori neştiind ce trebuie făcut pentru confortul unui pacient. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 A realizat îmbunătăţiri ale sistemului de acolo; schimbările realizate vizau o mai bună organizare şi educaţie profesională pentru personalul medical, a implementat un sistem prin care apa caldă era disponibilă la fiecare etaj, a inventat un „lift” prin care mâncarea era dusă pacienţilor. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 Războiul din Crimeea (1854) a izbuncit când Florence avea 34 de ani. Ministrul de război a rugat-o pe Nightingale să supervizeze o echipă de nurse în spitalele de război din Turcia. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 Printre primele schimbări introduse de Nightingale a fost spălarea/dezinfectarea hainelor tuturor răniţilor; apoi cu banii proprii a cumpărat bandaje, mese de operat şi alte ustensile de bază necesare funcţionării unui spital. Nursele ei au făcut curat în întreg spitalul astfel încât să se reducă la minim numărul germenilor, fapt ce a dus la oprirea răspândirii bolilor în spital. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 E a însăşi a tratat aproximativ 2000 de pacienţi. Inainte de venirea ei în Crimea, 42% dintre soldaţii ajunşi în spital mureau din cauza infecţiilor, însă după munca depusă de ea acest procent a scăzut la 2%. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 Condiţiile anterioare venirii ei erau extrem de precare; pacienţii erau aşezaţi la gramadă pe tărgi , printre mormane de mizerie şi resturi medicale; pacienţii primeau doar câte o masă pe zi şi erau bruscaţi de doctorii armatei. Nu existau condiţii sanitare (toalete) şi nici provizii medicale. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 A impus curăţenia strictă şi reguli de dezinfecţie; pacienţilor li s-au asigurat câte 3 mese pe zi şi diete realizate în funcţie de starea fiecăruia. Aprovizionarea cu apă curată a devenit un imperativ. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 Pentru recunoaşterea meritelor muncii depuse, Regina Victoria i-a trimis o scrisoare de mulţumire „Ei şi doamnelor sale” şi i-a oferit distincţia – Crucea Roşie Regală. Totodată a primit şi broşa cu diamant ce avea gravat mesajul „Binecuvântaţi sunt cei milostivi”. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 S-a întors în Anglia în 1856. In 1860 a pus bazele Şcolii de Nursing Nightingale în cadrul Spitalului Sf. Thomas din Londra. Ea a fost prima asistentă şefă şi prima responsabilă de formarea profesională a colegelor ei, într-un spital militar. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 In 1861 a fondat o şcoală pentru moaşe. Miss Nightingale scria pentru viitorii studenţi: „Elementele care constituie un bun nursing ( o bună îngrijire a bolnavilor) sunt cele care fac înţelegerea şi menţinerea stării de sănătate, mai mult decât a bolii”. Până în 1887, Nightingale reuşise să-şi facă munca cunoscută şi practicile aplicate , în ţări precum Canada, Australia, India, Germania, Elveţia şi SUA. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 In 1907, regele Edward al VII i-a oferit distincţia – Ordinul de Merit pentru realizările remarcabile ale Doamnei Florence Nightingale. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 Florence Nightingale a fost o nursă, un filosof, un statistician, un istoric, un politician şi chiar mai mult de atât. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 Studiile, ideile şi reformele ei ce vizau nursingul au dus la crearea unui mediu de muncă spitalicesc mai sigur şi mai eficient. A reformat nursingul, de la o îndeletnicire pentru femeile sărace şi needucate, la o profesie demnă şi onorabilă pentru toate femeile. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 1860 - Cele 7 principii de bază ale lui Nightingale erau : Conţinutul educaţional al nursingului trebuie să fie stabilit de către nurse. Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea tratamentelor pe care acestea le vor oferi. Profesorii trebuie să fie şi ei la rândul lor nurse (asistenţi). Şcolile de nursing trebuie să aibă personalitate (juridică) proprie, separată de cea a doctorilor şi a spitalelor. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 Nursele trebuie să fie pregătite în spiritul unei educaţii înalte şi trebuie să-şi continu i e îmbunătăţirea educaţiei de-a lungul carierei lor. Nursingul implică at â t îngrijirea omului bolnav cât şi a celui sănătos şi are în vedere mediul cât şi pacientul. Nursingul trebuie să includă teoria (teoretizarea pregătirii profesionale). Florence Nightingale: Florence Nightingale “ Cea mai important ă lecție care poate fi dat ă nurselor este: S ă le înveți s ă observe bolnavul, cum s ă observe, Care sunt manifest ă rile care indic ă îns ă n ă toşirea, care nu, Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile neglijenței, ce fel de neglijenț ă …. Dar dac ă nursele nu pot s ă observe, într-un fel sau altul, mai bine s ă renunțe de a mai fi nurse, pentru c ă nursingul n u este chemarea lor, chiar dac ă renunțarea le afecteaz ă sau nu.” Florence Nightingale Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 După Războiul Crimeii, a scris peste 200 de cărţi, rapoarte şi monografii pentru dezvoltarea învăţământului pentru profesia de asistent medical, scrieri care rămân încă şi azi o excelentă sursă de informaţii pentru istoria acestei profesii . Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale - fondatoarea primei şcoli laice de asistente medicale din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile profesii şi a făcut ca ea să fie respectată şi valorizată de comunitate, Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, creat la sfârşitul secolului al XIX – lea , în 1899 cu susţinerea şi graţie muncii desfăşurate de Florence Nightingale, a decretat ca ziua ei de naştere – 12 MAI să devină Ziua Internaţională a asistenţilor medicali din întreaga lume. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 In timpul războiului, a dezvoltat o boală care a lăsat-o semiinvalidă pentru tot restul vieţii sale. A rămas imobilizată la pat timp de 55 de ani. A murit în 1910, la vârsta de 90 de ani. Nu a fost căsătorită niciodată. A fost îngropată alături de părinţii ei în Hampshire. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910 : Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 In 1932, I.C.N şi Liga Societăţilor Naţionale ale Crucii Roşii, au inaugurat Fundaţia Internaţională, dedicată memoriei lui Florence Nightingale Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 In anul 1899, s-a creat Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali (I.C.N.), cu susţinerea şi graţie muncii desfăşurate de Florence Nightingale, prima şi cea mai importantă organizaţie profesională, care cuprinde azi, organizaţiile profesionale ale asistenţilor medicali din 129 de ţări, printre care şi România. Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910: Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 In memoria ei , în Anglia, bacnota de 10 £, a fost imprimat ă cu chipul Doamnei Florence Nightingale Florence Nightingale 12 Mai 1820-13 August 1910 :  Florence Nightingale 12 Mai 1820- 13 August 1910 In Londra s-a deschis Muzeul Florence Nightingale pentru a celebra viaţa şi munca ei dedicată îngrijirii oamenilor sănătoşi şi bolnavi. Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre EDITH CAVELL ( 1865 – 1915) – nursă engleză care şi-a dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii şi alinării suferinţei oamenilor, a sosit în 1907 în Belgia, unde a condus Institutul Medical Berkendael, care forma tinere nurse venite din toata Europa. Pentru meritele sale din timpul primului război mondial, astăzi , un mare spital din Bruxelles şi o stradă îi poartă numele ; la Londra, într-un parc celebru se află statuia sa , iar pe placa de pe soclu sunt redate cele mei importante fapte din viaţa ei, care au salvat peste 1500 de oameni, refugiaţi, răniţi sau prizonieri de război. Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat, al ă turi de so ţ ul ei, regele Ferdinand, unul dintre simbolurile î ntruchip ă rii Marii Uniri din 1918. Numit ă de c ă tre oameni regina- mam ă , mama r ă ni ţ ilor, regina-soldat - pentru alinarea pe care a adus-o r ă ni ţ ilor ş i pentru curajul ei de a merge pe front – Regina Maria a României a fost prezent ă î n punctele cele mai fierbin ţ i ale Primului R ă zboi Mondial, a suferit î n refugiu al ă turi de cei mul ţ i ş i a mers î n spitalele cu cele mai serioase epidemii, pentru a-i îngriji şi a- i î ncuraja cu prezen ţ a ei matern ă pe cei infirmi. Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre Regina Ana , născută în 1923 la Paris, a fost caporal, apoi ofiţer în armata franceză şi a lucrat ca infirmieră în spatele frontului, transportând sânge şi plasm ă pentru răniţi, conducând singură un jeep de război. A f ă cut o şcoal ă de infirmiere d e ambulanț ă , a dus o viaț ă de cazarm ă în toat ă regula, s-a îmboln ă vit de “ g ă lb e nare ” şi, în final, s-a întors la viața civil ă în 1945, având în buzunar o sold ă primit ă de la armata francez ă , precum şi Crucea de R ă zboi a Republicii Franceze . Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre VIRGINIA HENDERSON (1897 – 1996) – a pus bazele nursingului modern. S -a afirmat cu putere î n instruirea ş i formarea î n nursing ş i mai ales î n cercetare. Este creatoarea primei teorii ştiințifice a nevoilor de îngrijire a omului s ă n ă tos şi bolnav. Pacientul este o entitate complex ă , corpul şi sufletul fiind inseparabile. A urmat cursurile Şcolii Militare de Nursing în 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la Universitatea Columbia, unde a absolvit în 1934, iar din 1934 pân ă în 1948 a predat cursuri de nursing la aceeaşi universitate. Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a al ă turat Şcolii de Nursing Yale, al c ă rei decan, Annie Warburton Godrich i-a fost mentor în primii ani de activitate profesional ă . Aceşti ani petrecuți la Yale au fost de maxim ă productivitate. Virginia Henderson în calitate de profesor emerit a fost şi consultant de nursing pentru întreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universit ă ții Yale . Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre Consiliul Internațional al Asistenților Medicali a recunoscut în iunie 1985 c ă VIRGINIA HENDERSON aparține lumii - când i-a fost înmânat primul Premiu Christianne Reimann - admițând c ă ideile ei au trecut dincolo de granițele naționale. Intr-adev ă r anii care au urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) şi a fost solicitat ă s ă țin ă cursuri la Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale, la Sorbona şi la Asociația Japonez ă de Nursing. Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre Premiul Christianne Reimann poart ă numele primului secretar general executiv al ICN ales în 1925, când consiliul şi-a stabilit sediul la Geneva. Originar ă din Danemarca , Christianne Reimann a crezut în potențialul creator al asistenților medicali , a activat pentru afirmarea rolului autonom al nurselor şi a lansat International Nursing Review Premiul exprim ă recunoaşterea şi recompensa internațional ă pentru cele mai prestigioase nurse din lume care au contribuit la dezvoltarea profesiei şi au marc at istoria nursingului. 1985: Virginia Henderson SUA 1989: Nita Barrow , Barbados 1993: Sheila Quinn , Marea Britanie 1997: Dr. In nursing Mo-Im Kim , Coreea şi Dr. In nursing Hildegard Peplau , SUA 2005 :  Dr. Margretta Madden Styles , SUA Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre Intreaga ei activitate a culminat cu publicarea mai multor ediții a volumului Basic Principles of Nursing în 1960 şi 1969, şi The Nature of Nursing în 1966 şi 1991 , o lucrare ampl ă î n care define ş te conceptul profesiei, eviden ţ iind, totodat ă , implica ţ iile acesteia pentru practic ă , cercetare ş i educa ţ ie. Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre Din opera VIRGINIEI HENDERSON sunt foarte cunoscute POSTULATELE , considerate astăzi temelia instruirii în şcolile de nursing. Cităm, între altele: Tot omul tinde spre independenţa sa şi o doreşte; Omul formează un tot – omul holistic , având 14 nevoi fundamentale; Când o nevoie nu este satisfacută, individul nu este complet, întreg şi independent; Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv (înlocuind persoana), suplimentar (ajutând individul), şi complementar (lucrând cu individul) ; Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul s ă se descurce, pe cât posibil singur. Incepând din 1960 VIRGINIA HENDERSON a dat nursingului o varietate de definiții în cadrul c ă rora funcția principal ă o are asistenta. Una dintre acestea, clasic ă , este: “ asistenta face pentru alții, ceea ce ar face aceştia, dac ă ar avea puterea, dorința şi cunoştiințele necesare”; asistenta trebuie s ă -l fac ă pe pacient s ă devin ă independent de îngrijiri , cât de repede posibil. Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre “ Nursingul înseamn ă s ă ajuți individul , fie acesta bolnav sau s ă n ă tos, s ă -şi afle calea spre s ă n ă tate sau recuperare , s ă ajuți individul s ă -şi foloseasc ă fiecare acțiune pentru a promova s ă n ă tatea sau recuperarea , cu condiția ca acesta s ă aib ă t ă ria, voința sau cunoaşterea , necesare pentru a o face” - VIRGINIA HENDERSON 1952. . Nevoile fundamentale: N evoi le fundamentale Printre modelele existente, mod e lul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson se bazează pe atingerea independenţei în satisfacerea acestor nevoi . Majoritatea conceptelor şi modelelor demonstreaz ă necesitatea abord ă rii persoanei prin prisma tuturor nevoilor , fiind relevant c ă asistenta medical ă , prin natura profesiei, acord ă îngrijiri persoanei - ca un întreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical. Nevoile fundamentale: N evoi le fundamentale Starea de boal ă reprezint ă ruperea echilibrului creat de organism cu mediul s ă u, stare ce constituie un semnal de alarm ă tradus printr-o suferinț ă fizic ă şi/sau psihic ă , o dificultate sau o inadaptare la o situație nou ă , provizorie sau definitiv ă . Acest dezechilibru este un eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce pân ă la respingerea social ă a pacientului din anturajul s ă u. Nevoile fundamentale: N evoi le fundamentale Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. a respira; 2. a se alimenta şi hidrata; 3. a elimina; 4. a se mişca, a păstra o bună postură; 5. a dormi, a se odihni; 6. a se îmbrăca şi dezbrăca; 7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale; 8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele; 9. a evita pericolele; 10. a comunica; 11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale; 12. a se realiza; 13. a se recreea; 14. a învăţa. A fi asistentă medicală înseamnă:: A fi asistent ă medical ă î nseamn ă : să nu fi niciodată plictisită; să fi deseori frustrată; să fi înconjurată de probleme; să ai multe de făcut şi atât de puţin timp; să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate; să intri în vieţile oamenilor, ale copiilor şi să marchezi o diferenţă; unii te vor binecuvânta, aţii te vor blestema; vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… şi în starea lor cea mai bună; nu vei înceta niciodată să fi uluită de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi, de a îndura şi de curajul acestora; vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se; vei repurta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare; vei plânge mult; vei râde mult; vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman ! Consiliul Internațional al asistenților medicali : Consiliul Internațional al asistenților medicali Apreciaz ă în Codul de etic ă pentru nurse , în 2007 c ă asistenții medicali au 4 responsabilit ă ți fundamentale şi anume; De a promova s ă n ă tatea; De a preveni îmboln ă virile = de a face profilaxie; De a p ă stra s ă n ă tatea; De a alina suferința De asemenea, conform ICN , nursele dezvolt ă şi mențin leg ă tura între indivizi, familii, comunit ă ți şi furnizorii îngrijirilor de s ă n ă tate, lucreaz ă autonom şi colaborativ pentru prevenirea bolilor şi a dizabilit ă ților, conduc şi coor d oneaz ă îngrijirile. Consiliul Internațional al asistenților medicali : Consiliul Internațional al asistenților medicali Asistenta medical ă trebuie s ă aib ă urm ă toarele calit ă ți: Competenț ă profesional ă ; S ă acorde îngrijiri de s ă n ă tate f ă r ă discrimin ă ri; S ă cunoasc ă toat ă legislația din domeniul sanitar; Mult devotament, sensibilitate la suferința oamenilor, tact, r ă bdare, perseverenț ă , dragoste pentru aproapele s ă u, înțelegere pentru nevoile oamenilor, capacitatea de a educa . Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre LUCREŢIA TITIRCĂ n. 1930, la Borşa – Maramureş, este personalitatea română contemporană cea mai proeminentă a profesiei noastre. Din anul 1964 a devenit profesoară de Tehnica Ingrijirii Bolnavului şi Directoare adjunctă la Şcoala Sanitară din Baia Mare ; Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre Din 1974 LUCREŢIA TITIRCĂ a fost numită asistentă medicală şefă coordonatoare a Spitalului Judeţean din Baia Mare, funcţie pe care a onorat-o până în 1989, când s-a pensionat. Şi după pensionare îşi continuă activitatea în funcţia de D irector al Şcolii Postliceale Sanitare “ Carol Davila” din localitate. Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre Deţine o colecţie impresionantă de diplome, titluri de onoare şi insigne , primite în ţară sau în străinatate , în Austria, Elveţia, Danemarca, Republica Moldova şi a obţinut tot atâtea premii, pentru contribuţia importantă la afirmarea profesiei de asistent medical în Rom â nia şi pretutindeni; Este binecunoscut a autoare a peste 10 manuale, pentru asistenţii medicali, care se regăsesc în programele de învăţământ, examene şi concursuri; Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre In anul 2002, ca o recunoaştere deosebită a activităţii sale, de peste 4 0 de ani în slujba profesiei şi a oamenilor, LUCREŢIA TITIRCĂ a primit şi diploma de “ CETĂŢEAN DE ONOARE” al Municipiului Baia Mare A avut şi are în continuare capacitatea de a mişca minţile şi inimile asistenţilor medicali, pentru a ridica prestigiul acestei profesii, căreia şi-a dedicat întreaga viaţă! Personalităţi din istoria profesiei noastre: Personalităţi din istoria profesiei noastre In munca sa pentru afirmarea şi dezvoltarea profesiei de asistent medical, LUCREŢIA TITIRCĂ a făcut pionierat prin cărţile scrise şi poate fi asemuită cu celebrele înaintaşe în domeniu : Florence Nightingale, Edith Cavell şi Virginia Henderson, femei care au dat identitate acestei profesii, au pus bazele nursingului modern în lume şi şi-au dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii şi alinării suferinţei umane! Nursing înseamnă:: N ursing înseamn ă : Activitate de natur ă dependent ă ( delegat ă ) – urm ă reşte indicațiile medicului şi ofer ă tratamentul necesar conform prescripțiilor acestuia; medicul decide şi asistenta execut ă tehnica de îngrijire respectiv ă ; Activitate de natur ă independent ă ( autonom ă ) Decide, ofer ă îngrijire pacientului din proprie inițiativ ă , stabileşte relații de încredere şi transmite informații pacientului în leg ă tur ă cu problemele de s ă n ă tate pe care le are; Activitate de natura interdependent ă – colaboreaz ă cu ceilalți membri ai echipei medicale şi cu persoanele care acord ă îngrijiri globale pentru îndeplinirea scopului propus . Rolul nurselor: Rolul nurselor Indiferent de locul unde lucreaz ă , asistenta medical ă trebuie s ă îndeplineasc ă 3 roluri majore : 1. Practician = implic ă acțiuni de cunoaştere şi îngrijire direct ă / satisfacere a nevoilor pacientului, familiei sau a celorlalte persoane implicate ; Rol activ în cercetare = se refer ă la acele acțiuni întreprinse în scopul studiului efectelor tehnicilor actuale de îngrijire precum şi metodele care se impun pentru îmbun ă t ă țirea acestora; Rolul de LIDER = rol de conduc ă tor care impune luarea deciziilor, acte de relaționare şi influențarea acțiunilor altora în vederea îndeplinirii scopului propus pentru binele pacientului ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA: ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România se organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică, neguvernamentală, de interes public, apolitică, fără scop patrimonial, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, având ca obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi, respectiv, a profesiei de asistent medical, ca profesii liberale de practică publică autorizate . ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA: ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România include peste 120 000 de membri Activit ă țile exercitate cu titlu profesional de c ă tre asistentul medical generalist sunt: • stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de s ă n ă tate şi furnizarea serviciilor de îngrijiri generale de s ă n ă tate , de natur ă preventiv ă , curativ ă şi de recuperare; • administrarea tratamentului, conform prescripțiilor medicului; • elaborarea de programe şi desf ă şurarea de activit ă ți de educație pentru s ă n ă tate ; ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA: ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA Activit ă țile exercitate cu titlu profesional de c ă tre asistentul medical generalist sunt : desf ă şurarea activit ă ților de cercetare în domeniul îngrijirilor generale de s ă n ă tate ; întocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specific ă desf ă şurat ă ; organizarea şi furnizarea de servicii de îngrijiri de s ă n ă tate comunitar ă ; preg ă tirea personalului sanitar auxiliar; desf ă şurarea activit ă ților de educație în instituții de înv ă ț ă mânt pentru preg ă tirea viitorilor asistenți medicali, etc. Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI: Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI In Europa, în 2004 s-a înfiinţat Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI, al cărei scop fundamental este promovarea sănătăţii şi securităţii pacienţilor şi a tuturor cetăţenilor Europei. Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România este membru al FEPI, alături de alte organizaţii profesionale din 20 de ţări. Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI: Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI Unul dintre obiectivele FEPI este să impună standarde comune, competenţe şi reguli de practicare a profesiei similare în toate statele europene, astfel încât pacienţii să beneficieze de îngrijiri de calitate, indiferent de ţara în care locuiesc. A cest deziderat ia în considerare şi faptul că profesia de asistent medical este europeană, se poate practica în orice stat, iar din acest motiv trebuie să existe o bază comună pentru toţi profesioniştii în exercitarea profesiei. Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI: Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI Codul de etică şi conduită pentru profesia de asistent medical a fost elaborat de Grupul de lucru al FEPI, din care au făcut parte asistenţi medicali din OAM G M AM R, alături de reprezentanţi ai organizaţiilor de reglementare din Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Portugalia, Polonia, Grecia, Croaţia, sprijiniţi de Comisia Europeană , de specialişti în legislaţie europeană, internaţională şi în drepturile omului. Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI: Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI Codul de etică European pentru asistenţii medicali are ca scop: Siguranţa şi protecţia celor ce primesc asistenţă medicală în Europa ; Informarea pacienţilor şi a asistenţilor medicali cu privire la standardele comune de etică şi de conduită aşteptate de pacien ţ i, din partea tuturor asistenţilor medicali care îşi practică profesia în Europa; Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI: Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI Pacienţii aşteaptă ca organele de reglementare ale asistenţilor medicali s ă aibă sisteme pentru a defini şi a monitoriza conţinutul, standardele şi calitatea educaţiei şi a practicii necesare pentru a deveni asistent medical şi pentru a continua să lucreze ca asistent medical, la cele mai î nalte cote valorice ale profesionalismului. Florence Nightingale: Florence Nightingale “ Cei c are au îmbr ă țişat aceast ă profesie sunt chemați s ă aline suferințele, s ă ofere sprijin, s ă ajute indivizii s ă se ocupe de propria s ă n ă tate, s ă transforme "a fi bolnav" în "a fi s ă n ă tos". "Viața, acest dar prețios, dumnezeiesc , este adeseori cu adev ă rat numai în mâinile asistentei" (Florence Nightingale)

Add a comment

Related presentations

Related pages

Christianne Reimann - Info zur Person mit Bilder, News ...

77 Ergebnisse zu Christianne Reimann: Siracusa, International Council, Council of Nurses, ICN, Prize in June, kostenlose Person-Info
Read more